Cu scopul de a recupera memoria preoţilor înmormântaţi în Moldova, continuăm să-i descoperim pe cei care odihnesc în Adjudeni.

Adjudeni

În ziua de 27 noiembrie 2013 am ajuns şi la Adjudeni. Aici sunt înmormântaţi cel puţin zece preoţi. Binevoitor, părintele paroh Aurel Iştoc mi-a pus registrele la dispoziţie. Tot Sfinţia sa a rugat o persoană să meargă prin sat la câţiva oameni în vârstă pentru a afla amănunte despre preoţii răposaţi.

În arhiva parohiei, registre sunt din anul 1918. Ca atare primul preot despre care se ştie că a fost înmormântat în Adjudeni, pr. Alfons Manfredi (decedat la 11 august 1890), n-a fost găsit. Probabil informaţii suplimentare se găsesc în registrele confiscate de comunişti care se află acum în Arhivele Statului din Piatra Neamţ. Nici de mormântul lui nu ştie nimeni. Este posibil să fi fost înmormântat în biserica de piatră, cea dinaintea celei de astăzi, construită de el în anii 1879-1880, extinsă în perioada 1926-1928 şi dărâmată în 1976. La 14 aprilie 1907, parohul Serafim Stumpf nota că, în această biserică, "morminte nu se văd, dar după spusele oamenilor trei preoţi sunt îngropaţi în biserică" (AERC Iaşi, dosar 3/1907, f. 7, cf. Adjudeni, p. 301). Cine sunt ceilalţi doi? Deocamdată nu se ştie.

În biserică, în partea dreaptă, în prima jumătate, se află o placă de marmură în care sunt trecuţi pr. Anton Tălmăcel şi pr. Iosif Ghiuzan. Ambii au fotografii medalion în stânga. În dreptul acestora este notat: "Tu eşti preot în veci / Pr. Anton Tălmăcel O.M.C. / Născut 27 IX 1896 Hălăuceşti / Hirotonit 22 VI 1924 Roma / Decedat 16 III 1957 Adjudeni / Distins predicator şi neobosit instituitor al / cultului Euharistic / Pr. Iosif Ghiuzan / Născut 3 I 1898 Adjudeni / Decedat 2 XII 1932 Iaşi / Răpit din mijlocul credincioşilor din Dărmăneşti - / Bacău - după un apostolat rodnic de numai 7 ani". Registrul decedaţilor consemnează despre pr. Anton Tălmăcel că era originar din Hălăuceşti, fiul lui Vasile, a decedat la 16 martie 1957 la Adjudeni, de insuficienţă cardiacă, având 61 de ani. Celelalte rubrici nu sunt completate. (Registrul decedaţilor 1950 - 31 iulie 1976, tom. II, p. 29, poziţia 9). Cartea Necrolog (p. 74), după care s-au inspirat lucrările Hălăuceşti (p. 175) şi Adjudeni (p. 281), notează ca dată a morţii 17 martie 1957. În plus, ultima lucrare dă ca dată a naşterii 10 mai 1896, confirmată de fişa completată de preotul răposat în 1941 (AERC Iaşi, dosar 3/1941, f. 57).

Pr. Iosif Ghiuzan nu este înregistrat în niciun registru. "A fost mai întâi înmormântat în cimitir, apoi a fost adus în biserică. O delegaţie s-a dus la Bucureşti să ceară aprobarea mutării lui. Aprobarea nu a fost dată, însă cineva a spus la telefon celor de acasă că s-a rezolvat. Până delegaţia a ajuns acasă, părintele a fost mutat", mi-a spus persoana care se ocupă de clopote, care aflase de la bătrânii din sat. Cartea Necrolog (p. 240) notează că a fost reînhumat în mormântul pr. A. Tălmăcel din biserică în anul 1957, după ce mai întâi fusese înmormântat în cimitir. Ambii preoţi au fost preluaţi din biserica veche, dărâmată în anul 1976, şi transferaţi în cea de astăzi.

În cimitirul vechi, persoana pusă de părintele paroh mi-a arătat mormintele preoţilor despre care a aflat de la oamenii din sat şi mi-a deschis cavoul preoţilor. În cimitir, crucile sunt aliniate pe rânduri. În prima jumătate, pornind de la şosea, pe la mijloc, este mormântul Mons. Ioan Bogleş. Este îngrădit cu un gard din fier cu modele, aşezat pe un postament de ciment. În fiecare colţ al gardului este o cruce mică din fier. În acest perimetru se află trei cruci. În mijloc, o cruce din fier cu corpus se ridică pe un postament din ciment văruit în albastru. Pe postament de-abia se mai poate citi (mai ales că partea stângă de jos este deteriorată): "IHS / ?? Odihneşte / în Domnul / Monseniorul / Bogleş / ?? 1880 / ?? decembrie 22". În registrul decedaţilor este notat că pr. Ioan Bogleş, paroh de Gherăeşti, camerier papal, născut la 22 iunie 1880 în Adjudeni, din părinţii Ioan şi Agneza, a murit la 23 decembrie 1925, la 46 de ani, îngrijit la 18 decembrie. A fost înmormântat la 26 decembrie 1925 la Adjudeni de pr. Rafaeli. La Observaţii este notat că a studiat în Seminarul din Iaşi, ca preot a fost paroh la Oţeleni, Horleşti, Răchiteni şi Gherăeşti. În timpul arhiep. Cisar a fost decan de Siret şi a primit titlul de camerier papal; lovit de o boală cruntă, a suportat-o cu răbdare şi a decedat în satul său natal. (Registrul decedaţilor 1918-1949, p. 39, poziţia 41). Publicaţiile vremii şi alte lucrări ("Lumina creştinului", nr. 1/1926, p. 13-14, "Viaţa" 2/1925, p. 32, Adjudeni, p. 308-309) arată că s-a născut la 24 iunie 1880 şi a decedat la 22 decembrie 1925.

În stânga, aşa cum sunt majoritatea monumentelor din acest cimitir, este o cruce din ciment în albastru, păstrând în centru conturul unei cruci, în negru, pe care este gravat: "L.M.I. / IHS / Pr. / Iosif Iacob / de 68 / ani / N. 13 / mai / 1907 / D. 12 / april / 1975 / +". Conform lucrărilor Necrolog (p. 97) şi Adjudeni (p. 315), pr. Iosif Iacob s-a născut la Adjudeni la 13 mai 1907 şi a decedat la 18 aprilie 1975 la Galaţi unde a fost înmormântat în cripta preoţilor. Agenda liturgică 2015 notează o altă dată a naşterii: 9 septembrie 1907.

În dreapta mormântului Mons. Bogleş este o cruce de fier; scrisul de pe tabla ruginită nu se mai cunoaşte.

Mai înspre cavoul preoţilor este un monument mai mare neîngrădit: pe un postament în trei trepte se ridică o cruce cu corpus, dedesubtul căruia se află o statuie mică a Maicii Domnului. Dedesubt, pe un loc dreptunghiular în alb cu un chenar negru este gravat (uneori cu greşeli): "Sub aciastă cruce / aşteaptă învierea fer / icită după slujba de / dascăl timp de 33 ani / Ioan Lucaci şi Mariea / Tereza soţii şi Roza fica".

Pe al cincilea rând de la cavoul preoţilor înspre drum este mormântul pr. Mihai Ghiuzan, neîngrădit. Pe o cruce din ciment, fără a fi văruită, se află conturul unei cruci pe care se poate citit cu greu: "IHS / Odihneşte în Domnul / Mihai M. Ghiuzan ??/ de / 69 / ani / 17 apr. / 1955 (!)". Deasupra scrisului este gravată monograma lui Cristos, iar dedesubt o cruciuliţă şi o inimă. Registrul completează: pr. Mihai Ghiuzan, originar din Adjudeni, a decedat la 29 iunie 1983, la 69 de ani, îngrijit. A fost înmormântat la 2 iulie 1983 "lângă părinţii săi" de pr. vicar general Alois Fechet; "au participat peste 100 de preoţi şi mulţime imensă de credincioşi de prin satele vecine. (Registrul decedaţilor 1976-1985, tom. III, p. 36, poziţia 19). Într-adevăr, două cruci din dreapta arată că se află lângă familia sa.

Am intrat în cavou în care sunt flori, coroane şi lumânări. Aici, în partea stângă, pe două rânduri, sunt înmormântaţi cinci preoţi. Fiecare are câte o placă de marmură dreptunghiulară. În margine, deasupra, este pr. Dumitru Adămuţ. Medalionul cu fotografia din centru are în stânga şi în dreapta frunze de viţă-de-vie. Deasupra şi dedesubtul fotografiei este notat: "+ / Pr. Adămuţ Dumitru / născ. 1933 / deced. 1982 / Să se odihnească în / pace. Registrul arată că pr. paroh Dumitru Adămuţ, originar din Butea, a decedat la 10 septembrie 1982, la 49 de ani, îngrijit. A fost înmormântat la 13 septembrie 1982 de Mons. Petru Gherghel şi 150 de confraţi. (Registrul decedaţilor 1976-1985, tom. III, p. 32, poziţia 17).

Dedesubt, este placa din marmură a pr. Petru Băcăoanu. Medalionul este în partea de deasupra sub o cruciuliţă gravată în marmură. Sub medalion scrie: "Aici aşteaptă ziua învierii / Preotul Petru Băcăuanu / O.F.M. Conv. / N. 1908 - † / Rugaţi-vă pentru el!" După cum se poate constata, anul morţii nu este notată. Conform Registrului, pr. Petru Băcăoanu, din Adjudeni, a murit la 11 iulie 1992, la 84 de ani, îngrijit. A fost înmormântat la 15 iulie 1992, celebrant fiind ep. Petru Gherghel. (Matricola de înmormântări 1986-2008, nepaginat, poziţia 14).

În al doilea rând în partea de sus este pr. Damian Ghiuzan. Pe placa de marmură sub fotografie, în marginea din stânga fiind gravată o cruce, este scris: "Aici odihneşte-n Domnul / Pr. Damian Ghiuzan / O.F.M. Conv. / N. 13 01 1931 - D. 7 05 2001 / R.I.P." Registrul precizează că pr. Damian Ghiuzan, din Adjudeni, a murit la 7 mai 2001 la Adjudeni, la 70 de ani, îngrijit. A fost înmormântat la 10 mai 2001 în cavoul din cimitirul vechi, cu participarea a 70 de preoţi, celebrant fiind ep. Petru Gherghel. (Matricola de înmormântări 1986-2008, nepaginat, poziţia 11). Data naşterii în publicaţiile vremii este 18 ianuarie 1931.

Dedesubt este înmormântat pr. Eugen Ghiuzan. În partea stângă a plăcii din marmură este gravată o cruce, iar dedesubt se află fotografia. Lângă acestea este gravat: "Aici odihneşte în Domnul / Pr. Eugen Ghiuzan / O.F.M. Conv. / N. 14.09.1925 - D. 07.02.2007 / R.I.P." Registrul completează: pr. Eugen Ghiuzan, născut la 14 septembrie 1925 la Adjudeni, a murit la 7 februarie 2007 la Luizi-Călugăra, îngrijit. A fost înmormântat la 11 februarie 2007 la Adjudeni, celebrant fiind ep. Aurel Percă. (Matricola de înmormântări 1986-2008, nepaginat, poziţia 31 bis).

În al treilea rând pe verticală, în partea de jos, sub un loc liber, este mormântul pr. Mihai Gal. În stânga plăcii de marmură este fotografia. Undeva mai sus, în centru, este crucea pictată cu scene din viaţa Mântuitorului. În centrul acesteia este Isus binecuvântând pâinea. Dedesubt este gravat: "Pr. Gal Mihai / N. 24.I.1937 / D. 5.IX.2011 / Rugaţi-vă pentru mine!". Matricola de înmormântări notează că pr. Mihai Gal a murit la 5 septembrie 2009 la Adjudeni. A fost înmormântat la 7 septembrie 2011, celebrant fiind ep. Aurel Percă. (Matricola de înmormântări 2009-, nepaginat, poziţia 20).

Ieşind din cavou, mi-a atras atenţia un monument mare din ciment, aşezat în apropierea gardului cimitirului. Este monumentul eroilor sfinţit de pr. Ulderic Cipolloni în 1918. Pe un soclu în trei trepte este aşezată o bucată mare de ciment, având pe cele patru laturi gravaţi 22 de eroi ai satului şi diferite texte. Deasupra se ridică o cruce mare din ciment pe care sunt gravate flori şi o cruce în centru. Pe latura din faţa a soclului de sub cruce încă se mai poate descifra: "În amintirea / vitejilor din acest sat / morţi pentru patrie / în războiul din 1916-1918 / parohul Anton Bişoc O.M.C. / şi poporul / 19 august 1918". Pe laura din spate este gravat: "Cu mare pompă a sfinţit / P.S.S.P. Ulderic Cipolloni / O.M.C. / administrator apostolic / la 19 august 1918". Pe latura dinspre gard sunt trecut numele: "Ghiuzan Mihai / Băcăouanu Petru / Dumea Mărtin / Ciuchi Petru / Fărăoanu Iojă / Mihoc Mihai / Giurgila Iojă / Dancă Mihai / Băcăouanu Mihai / Iancu Petru / Dumea Mihai". Pe latura dinspre cavou sunt scrise numele: "Dancă Petru / Giurgilă Giurgi / Dancă Anton / Băcăouanu Iojă / Mihoc Petru / Dancă Ioan / Meluţ Petru / Fărăoanu Vasile / Roca Mihai / Mihoc Ştefan / Iacob Ferenţ".

Tot în acest cimitir se află şi o cruce ridicată în memoria celor nouă săteni ucişi la bombardamentul din ziua de 23 august 1944.

"Lume mai multă merge în cimitirul nou. Aici vin mai puţini, practic aici sunt bunicii sau străbunicii. Mulţi nu i-au cunoscut", a subliniat persoana care mi-a arătat mormintele preoţilor. Părintele paroh mi-a spus că în cimitirul nou la crucea centrală este o placă de marmură pusă de săteni în amintirea pr. Ioan Lucaci, care a coordonat ridicarea acelei cruci. Ca atare, am plecat în cimitirul nou care se află la marginea satului spre Răchiteni. În mijlocul cimitirului se află crucea mare cu corpus. La picioarele corpusului este o placa din marmură. Sub fotografie este scris: "În memoria / Mons. Ioan Lucaci / N. 2 VIII 1954 D. 2 VII 1996 / Paroh de Adjudeni 1986-1996 / Credincioşii recunoscători / Requiescat în pace!". Sub cruce este un spaţiu închis cu ferestre în care se află flori şi un tablou mai mare al pr. Ioan Lucaci. În faţa acestui monument a fost amenajat un altar din ciment.

Lângă această cruce mare este una mică, asemănătoare celor din cimitirul vechi, pe care este notat: "IHS / Odihneşte în Domnul / Pr. Gheorghe Ciubotaru / Să se / odihn- / ească / în / pace". Părintele Daniil Ciubotaru a fost mulţi ani vicar la Adjudeni. Aici a slujit aproape 14 ani (din 1950). La 1 decembrie 1956 a fost numit oficial vicar de Adjudeni. A decedat la Bucureşti la 2 decembrie 1964 şi a fost înmormântat în cimitirul Bellu. Născut la 24 decembrie 1885 la Todireşti (jud. Vaslui), la Botez a primit numele Gheorghe. A fost hirotonit preot ortodox la 29 iunie 1913, fiind mulţi ani stareţ la Mănăstirea Neamţ. S-a convertit la catolici în 1934.

Pr. Cornel Cadar

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Preoţi înmormântaţi în Moldova (XI). Adjudeni


 

Din aceeaşi serie:

Preoţi înmormântaţi în Moldova (X). Băluşeşti, Traian şi Bijghir

Preoţi înmormântaţi în Moldova (IX). Mărgineni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VIII). Luizi-Călugăra

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VII). Tămăşeni

Preoţi înmormântaţi în Moldova (VI). Faraoani-Valea Mare

Preoţi înmormântaţi în Moldova (V). Valea Seacă şi Valea Mică

Preoţi înmormântaţi în Moldova (IV). Focşani şi Butea

Preoţi înmormântaţi în Moldova (III). Rădăuţi, Ţibeni şi Voievodeasa

Preoţi înmormântaţi în Moldova (II). Vatra Dornei şi Horleşti

Preoţi înmormântaţi în Moldova (I). Soloneţu Nou, Cacica şi Gura Humorului

Preoţi înmormântaţi în Iaşi