Precizări din partea Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara referitoare la materialele publicate în varianta on-line a publicaţiei de limbă engleză "The Telegraph"
Episcopia Romano-Catolică de Timişoara a luat act cu îngrijorare de materialele publicate în varianta on-line a publicaţiei de limbă engleză "The Telegraph", materiale postate în data de 3 august 2015, care făceau referire, printre multe altele, dar mai întâi de toate, la renovările efectuate la Bazilica Papală Maria Radna şi la fostul complex monastic franciscan adiacent.
Într-un moment de sărbătoare şi de bucurie, precum cel din data de 2 august 2015, când s-a celebrat la Maria Radna binecuvântarea lucrărilor de renovare, materialul apărut la mai sus amintita publicaţie, ne lasă un gust amar. Tocmai prin interesul masiv dovedit de mass-media din ţară, dar şi din străinătate, evenimentul a putut fi recepţionat pe posturile de televiziune publice, private şi bisericeşti, în presa scrisă, pe internet şi în variantele tipărite ale ziarelor. Peste tot imaginile transmise dovedesc unei ţări întregi şi Europei o altfel de realitate decât cea descrisă de domnul Dale-Harris în rândurile sale. La eveniment, toţi jurnaliştii prezenţi, respectiv toţi care au solicitat acest lucru, au primit acreditări, dar şi informaţii detaliate din partea instituţiei noastre, necesare unei bune informări a opiniei publice.
Extrem de trist este şi faptul că textul la care ne referim, publicat la Sibiu de domnul Luke Dale-Harris, a fost preluat şi de presa de limba română de la noi din ţară. Din nou, nimeni nu ne-a adresat nici un fel de întrebare, nici cu privire la eveniment şi cu atât mai puţin referitoare la proiectul de renovare, multiplicând şi dezvoltând teze care nu au nimic în legătură cu realitatea. Din acest motiv, ne vedem siliţi să solicităm presei din ţară şi din străinătate dreptul la replică, precizând referitor la obiectivul arhitectonic şi religios Maria-Radna următoarele:
Respingem vehement, în calitate de beneficiar al proiectului, acuzele cum că diverse piese de piatră sau lemn de pe acoperişurile şi pereţii bazilicii sau a edificiului mănăstirii, elemente aflate în orice fel de stare de conservare, ar fi fost înstrăinate, respectiv vândute în Germania de către episcopie sau cu ştirea acesteia. Şantierul, după cum am precizat şi în mod public, prin vocea superiorilor diecezei noastre şi în cadrul solemnităţii din data de 2 august, nu este încă finalizat. Şi după 2 august se vor mai efectua lucrări, iar piatra de diferite categorii şi dimensiuni, recuperată de pe cuprinsul complexului arhitectonic, a fost depozitată, urmând a fi refolosită în cadrul proiectului.
Proiectul s-a realizat pe baza unor studii bine fundamentate ale situaţiei existente, având în vedere ca monumentul a suferit multiple traumatisme şi modificări în ultimul secol (incendiu în 1923, o folosire improprie şi brutală a spaţiilor între 1948-2003, intervenţii neprofesioniste la tencuieli, la învelitoare, respectiv la pardoseli). Contrar acuzaţiilor, materialele autentice din compoziţia ansamblului au fost eliberate de elemente parazitare, restaurate şi puse în valoare. Au fost înlocuite numai materialele fără valoare istorică ale acoperişului (plăci de fibrociment datând de la începutul secolului trecut şi tabla ondulată montată în ultimele decenii). Precizăm că acoperişul bazilicii a fost renovat deja în anul 1997 şi nu în cadrul proiectului de faţă. Şarpantele turnurilor sunt acoperite cu tablă de cupru, material identic cu cel original, folosit în 1911. Vazele ornamentale, câte patru pe fiecare turn, care înfrumuseţează colţurile acestora, sunt cele originale din anul 1911, fiind minimal restaurate.
Tâmplăria existentă, atât la bazilică, cât şi la edificiul monastic franciscan, a fost, pe cât s-a putut, păstrată şi restaurată, iar acolo unde a fost necesar, ea a fost înlocuită tot cu tâmplărie de lemn, fiind respectate toate normele legale de arhitectură şi patrimoniu, aflate în vigoare.
Este tendenţioasă şi nefondată acuzaţia conform căreia blocuri de beton ar fi înlocuit piatra, deoarece în realitate s-a procedat exact invers. Treptele din beton din secolul al XX-lea au fost înlocuite cu elemente masive din piatră naturală, iar tencuielile din ciment s-au înlocuit cu tencuieli de asanare agreate în cadrul lucrărilor de restaurare.
În cadrul actualelor lucrări, clădirea claustrului franciscan nu a suferit intervenţii de modernizare, care să-i schimbe caracterul arhitectural. În afara bolţilor şi arcelor, mănăstirea nu prezenta şi nici nu prezintă nici azi elemente decorative baroce, însuşi Ordinul Franciscan caracterizându-se printr-un stil foarte sobru. Pe de altă parte, ultimele aripi ale aceleiaşi mănăstiri au fost finalizate în 1826, an în care stilul baroc nu mai era la modă în Europa şi nici la noi. Elementele baroce ale faţadei bazilicii au fost păstrate integral şi restaurate, unele ancadramente de piatră de la uşi şi de la ferestre fiind curăţate de adaosurile ulterioare, formate din ciment sau zugrăveli. Ele pot fi azi admirate şi respiră o viaţă nouă! Din păcate fotografiile cu care domnul Luke Dale-Harris ne ilustrează articolul domniei sale sunt vechi şi nu corespund realităţii şi stării edificiilor.
Pe de altă parte, betonul, în combinaţie cu fierul-beton au fost folosite la Maria-Radna, pentru prima dată, într-un demers constructiv-inovativ în anul 1911, când turnurile bazilicii au fost supra-înălţate, primind caracterul monumental pe care îl au până acum. Inclusiv acest aspect istoric şi tehnic a fost respectat şi luat în calcul în cadrul proiectului. Intervenţia respectivă a fost considerată drept una valoroasă, ca parte din istoria monumentului şi a fost păstrată în consecinţă.
Comparaţia cu un castel Disney este una total improprie şi aduce atingere prestigiului bazilicii, istoriei multiseculare a franciscanilor, complexului arhitectonic, întregului proiect, dar şi tuturor celor implicaţi în munca grea şi anevoioasă la acest important proiect. Probabil nuanţele de galben, folosite la faţadele complexului arhitectonic format din bazilică şi mănăstire, nu sunt pe deplin cunoscute din punct de vedere istoric şi artistic de către autorul materialului la care ne referim. Precizăm că nuanţa dominantă de galben folosit la Radna respectă culoarea originală a exteriorului ansamblului, fiind cunoscută în arhitectură şi istoria artei drept "Kaisergelb" (galben imperial) sau "Schönbruner Gelb" (galben Schönbrunn), o culoare utilizată în timpul monarhiei habsburgice în veacul al XVIII-lea la toate edificiile cu caracter public, atât civile cât şi religioase.
Precizăm că finanţarea asigurată din fonduri europene, pentru proiectul de la Maria Radna se ridică la exact 26.075.301,16 lei, respectiv 5.795.000 Euro. La finalul proiectului vor fi publicate sumele exacte, rezultate în urma încheierii activităţilor de renovare. Precizăm faptul că domnul Luke Dale-Harris ne-a solicitat în luna aprilie 2015 informaţii referitoare la proiectul implementat, iar în data de 7 aprilie 2015 i-au fost transmise toate datele referitoare la implementarea proiectului: ultimul Raport de Progres, Contractul de lucrări precum şi toate sursele pentru a putea accesa documentaţia de atribuire aferentă achiziţiei lucrărilor de construcţii. Astfel, încă din data de 7 aprilie 2015, domnul Luke Dale-Harris cunoştea valoarea şi toate detaliile tehnice ale proiectului.
Nu cunoaştem sursa informaţiilor domnului Luke Dale-Harris cu privire la muncitori, la plata acestora, la vârsta sau la statutul social sau civil al acestora, însă episcopia noastră, în calitate de beneficiar precizează că nimeni dintre cei implicaţi în lucrări, pe şantier, nu este nici minor, nici prea tânăr, nici prea bătrân şi nici deţinut aflat în custodia vreunui penitenciar. Plata fiecărui angajat este o chestiune internă şi contractuală reglementată între firmele implicate, ca angajatori şi fiecare angajat în parte.
Respingem vehement şi ne exprimăm totalul dezacord cu acuzaţia cum că sumele utilizate în proiect ar fi circulate între beneficiar şi firmele implicate în lucrări. Toate firmele implicate au fost selecţionate în baza unor licitaţii publice, execuţia lucrărilor s-a atribuit unor firme care dispun de specialişti atestaţi pentru lucrări de reabilitare a monumentelor istorice, pe parcursul demarării lucrărilor şi pe durata acestora fiind respectate toate procedurile impuse proiectelor finanţate de Uniunea Europeană.
Proiectul are avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, aviz emis de Ministerul Culturii prin Direcţia Monumentelor Istorice şi a fost elaborat de o echipă pluridisciplinară de specialişti atestaţi în domeniu, conform cerinţelor legislaţiei româneşti şi a procedurilor Uniunii Europene.
Episcopia noastră îşi exprimă încă o dată deschiderea totală în faţa presei şi celor interesaţi în obţinerea sinceră şi dezinteresată a tuturor detaliilor necesare unei bune şi corecte informări a opiniei publice interne şi internaţionale.
Timişoara, 4 august 2015
Pr. Nicolae Lauş,
directorul cancelariei episcopale
* * *
Informaţiile au fost preluate din comunicatul nr. 1538/04.08.2015, emis de Curia Episcopalis Timisoarensis - Episcopia Romano-Catolică de Timişoara, instituţie având următoarele date de contact: str. Augustin Pacha, 4, 300055-Timişoara - Cetate; tel. 0256/490081, 0256/433054, tel+fax 0256/497201, e-mail: [email protected], semnat de pr. Nicolae Lauş, directorul cancelariei episcopale.
Articolul la care se face referire în comunicat poate fi citit pe site-ul publicaţiei de limbă engleză "The Telegraph", www.telegraph.co.uk.
