Un grup de credincioşi din parohiile Poiana Micului şi Soloneţul Nou, împreună cu pr. Gabriel Bucur, parohul comunităţii romano-catolice din Poiana Micului, au mers în pelerinaj la Cacica în ziua de 5 mai 2007.
Luna mai este luna închinată, printr-o veche tradiţie, Sfintei Fecioare Maria. În bisericile noastre, în această lună, altarele Sfintei Fecioare se umplu de flori, credincioşii participă la celebrările mariane, la rugăciuni şi cântări, lăudând-o, aducând mulţumire lui Dumnezeu şi implorându-i haruri prin mijlocirea Neprihănitei. Acestea se desfăşoară şi în Parohia Poiana Micului.
Anul acesta, am făcut ceva deosebit. Am participat, la 5 mai, la un pelerinaj la Sanctuarul Diecezan închinat Sfintei Fecioare de la Cacica, în urma iniţiativei Centrului Diecezan pentru Pelerinaje. Şi am făcut cu adevărat un pelerinaj, pentru că am mers şi ne-am întors pe jos.
Nu a contat că plecarea a avut loc o dată cu apariţia soarelui, copii, tineri, adulţi şi chiar un veteran, trecut de 70 de ani ne-am avântat prin frumoasele păduri ale Bucovinei. Începutul a fost frumos... admiram peisajul. Pădurea exploda de un verde crud chiar sub ochii noştri. Crenguţele căzute la pământ se sfărâmau parcă sub paşii noştri. A fost mai greu până în vârf... la vale parcă pluteam. Ne întovărăşea şi susurul apei năzdrăvane care se strecura subtil pe lângă pietricele.
După ce ne-am revenit din urcuşurile şi coborâşurile muntelui, am putut să mai şi cântăm trezindu-ne deodată la mijlocul drumului, după 90 de minute de mers, unde ne-am întâlnit cu credincioşii din filială, Pleşa şi cu cei din Soloneţul Nou, după care am continuat pelerinajul, în atmosferă de rugăciune şi cântare.
Am regăsit-o pe Sfânta Fecioară la Cacica. Programul stabilit a fost un moment de regăsire şi faţă de noi, celebrarea penitenţială ajutându-ne în acest fel. Ne-am pregătit pentru sfânta Liturghie recitând rozariul, spovedindu-ne, pr. Ioan Tamaş fiind pe baricade.
În cadrul sfintei Liturghii, pr. Lucian Abalintoaiei, impresionat de pelerinajul nostru peste dealuri, a scos în relief că viaţa este un pelerinaj spre împărăţia lui Dumnezeu. Ne mai împiedicăm, singuri sau ne ajută alţii, cădem, ne ridicăm, dar important este să nu ne descurajăm, ci să continuăm. Iar Sfânta Fecioară este aceea care ne poate ajuta în această călătorie pământească.
După ce ne-am întărit sufleteşte, am dat şi trupului nostru ceva merinde, după care am celebrat calea crucii pe uliţele satului, încheind pelerinajul nostru la Cacica cu binecuvântarea finală din cadrul adoraţiei cu Preasfântul Sacrament unde ne-a fost călăuză pr. Şerban Manole.
Am plecat de la Cacica mai îmbogăţiţi, mai fericiţi, mai aproape unii de alţii, mai aproape de Dumnezeu, prin mijlocirea Preacuratei, decişi că continuăm efortul zilnic de sfinţenie.
Se spune că drumul spre casă este mai scurt, mai uşor... De data aceasta, parcă spre părere de rău, picioarele erau mai greoaie, răspundeau mai greu la comenzi. Dar după 200 de minute eram la casele noastre, chiar dacă extenuaţi, dar cel puţin fericiţi pentru aşa o manifestare de credinţă.
Haideţi cu toţii la Maria!
Pr. Gabriel Bucur
