Sâmbătă, 11 decembrie 2010, un grup de tineri au avut prilejul de a participa la o zi de reculegere. Dis-de-dimineaţă ne-am retras la o casa din Roman. Acolo, într-un ambient minunat, creat de noi înşine, ne-am rugat, am ascultat cuvântul lui Dumnezeu prin glasul unei sore misionare, sr. Jovita, şi a unui preot misionar, pr. Cornel Berea, am meditat acest cuvânt şi am împărtăşit reflecţiile personale. Fără nici o graba am vorbit cu părintele şi cu o soră, după care am participat cu mare bucurie la sfânta Liturghie, care practic a marcat sfârşitul zilei de pregătire pentru Crăciun.
Iată ecoul unei tinere participante la o astfel de întâlnire:
"Ce voi alege să fac în viaţă? Întrebarea aceasta bântuie mintea fiecărui tânăr. Noi, cercetaşii din Pildeşti, ne punem aceeaşi întrebare, şi pentru a găsi un răspuns am apelat la ajutorul unor persoane care trăiesc fiecare clipă pentru cei din jur.
Surorile «Slujitoarele Duhului Sfânt» au dorit să ne ajute în alegerile noastre. Sora Jovita ne spunea că dreptul de a alege este o caracteristică a omului, iar alegerea înseamnă viaţă sau moarte. Tinereţea este o perioadă dificilă a vieţii în care nu conştientizăm care este cu adevărat rolul nostru pe pământ. Dumnezeu ne dă libertatea de a alege şi el nu doreşte ca noi să pierdem prin alegerea făcută, nu doreşte să ne vadă trişti. Noi trebuie să fim atenţi la alegerile pe care le facem deoarece "cel rău" este deştept şi ori de câte ori suntem slabi el ne poate duce pe calea cea rea a păcatului.
La vârsta noastră înainte de a ne gândi la o alegere trebuie să ştim cu adevărat ce reprezintă viaţa. Pentru unii tineri viaţa se rezumă la distracţii, la ore întregi petrecute în cluburi, în faţa calculatorului sau a televizorului, viaţa înseamnă doar senzaţii tari ce se sfârşesc tragic. Dacă deja suntem pe calea cea rea, acum este timpul pentru a schimba direcţia, să nu ne mai folosim timpul inutil, ci să-l folosim pentru cei ce au nevoie de ajutor. Este momentul de a merge mai des la Biserică deoarece acolo învăţăm să trăim ca nişte voluntari. M-au impresionat cuvintele sorei Jovita şi anume: «A avea viaţă înseamnă a-l avea pe Isus, deoarece Isus este viaţă».
Întrebările puse de sora au fost profunde şi răspunsurile adecvate. Poarta strâmtă este calea urmată de cei buni de cei ce trăiesc prin prisma fericirii celor din jur. Trebuie să ţinem cont că poarta strâmtă nu înseamnă suferinţă sau renunţarea la fericire, ci, din contră, eşti cel mai fericit om deoarece trăieşti pentru cei din jur. Poarta largă este preferată de cei ce nu-l au pe Dumnezeu în inimi. Pentru persoanele ce au intrat deja pe poarta largă conştiinţa piere şi toate relele pe care le fac îi duc la pieire.
La întrebarea: «Tu pe ce poarta vrei să mergi?» cam toţi au răspuns: pe cea strâmtă, însă eu cred că încă ne aflăm la graniţa dintre cele două porţi. În funcţie de alegerea noastră vom vedea dacă poarta aleasă de noi ne va duce la fericire sau la pieire.
A fost o întâlnire plină de folos şi cu ajutorul colocviului am reuşit să-mi dau seama ce ar fi bine să fac în viaţă" (Maria)
Mulţumim lui Dumnezeu pentru această zi de formare, mulţumim şi persoanelor care ne ies în cale şi ne ajută să descoperim drumul nostru în viaţă.
Mulţumim pentru dărnicia surorilor Slujitoarele Duhului Sfânt care cu mare generozitate ne-au deschis casa lor pentru a trăi o adevărată zi de cer.
Liderii şi exploratorii din Pildeşti
