Patriarhul Kiril: Inserarea lui "Dumnezeu" în Constituţia rusă
De Vladimir Rozanskij
Cu ocazia celei de-a 11-a aniversare a întronării sale, petrecută la 1 februarie 2009, patriarhul de Moscova, Kiril (Gundjaev) a profitat de ceremonia solemnă pentru a propune inserarea unei referinţe la Dumnezeu în carta constituţională. De fapt se apropie ziua celei de-a doua votări ale Dumei cu privire la modificările constituţionale propuse de preşedintele Putin. Printre acestea este ideea de a numi "Conducerea supremă" a ţării.
În timpul celebrării, patriarhul a afirmat: "Ne rugăm şi ne angajăm pentru ca în legea noastră fundamentală Dumnezeu să fie amintit, pentru că majoritatea cetăţenilor ruşi cred în Dumnezeu". De aceea, "dacă în imnul naţional pot să fie cuvintele Ţara patrie de Dumnezeu păzită, de ce nu se poate spune acelaşi lucru în Constituţie?"1. După părerea sa, credinţa în Dumnezeu este un ideal superior, în măsură să formeze moralitatea personală, socială şi politică.
După ceremonie, patriarhul a mulţumit personal preşedintelui Putin pentru nivelul înalt la care s-a ajuns în relaţiile dintre stat şi Biserică în Rusia în ultimul deceniu, în timpul unei întâlniri organizate pentru asta la Kremlin. "Mergem mână în mână cu instituţiile statului, avem un dialog deschis în atâtea direcţii, şi colaborarea ne permite să ajungem la multe obiective importante", a spus Kiril, care a subliniat cele două dimensiuni ale raportului: "Prima este cea verticală, în care patriarhul se roagă pentru poporul său, dar este şi dimensiunea orizontală, în care patriarhul se îngrijeşte de condiţia spirituală şi materială a persoanelor".
Preşedintele Putin a mulţumit la rândul său patriarhului: "Unsprezece ani au trecut aşa de repede, încât dumneavoastră nu v-aţi dat seama, însă noi ne-am dat seama de lucrarea dumneavoastră neobosită, toată societatea rusă s-a bucurat de ea". Noul prim ministru Mihail Mishustin adresase anterior urarea sa direct în catedrala "Cristos Mântuitorul", la sfârşitul ceremoniei solemne.
Membrii comisiilor pentru modificările constituţionale au examinat imediat propunerea patriarhului, avansând ideea de a pune la carta fundamentală un "Preambul" care să conţină referinţa la credinţa ortodoxă, sau oricum să se rescrie articolele introductive, inserând alături de credinţa în Dumnezeu şi "meritele eroice ale jertfei poporului rus în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial".
Preşedintele Asociaţiei Juriştilor din Rusia, Talia Khabrieva, care conduce una dintre comisii, a revelat că s-a ajuns la un consens cu privire la inserarea în preambul a următoarelor puncte: semnificaţia moştenirii culturale a Rusiei; contrapoziţia faţă de falsificările istorice cu privire la meritele ruşilor în război; precum şi sublinierea valorii societăţii civile (o concesie mică dată valorilor liberale). Reprezentantul musulmanilor, muftiul Talgat Tadzhuddin, a sprijinit propunerea patriarhului Kiril, adăugând la referinţa la Dumnezeu şi faptul că "religiile tradiţionale susţin statul din punct de vedere moral şi material".
Partidul "comuniştilor din Rusia" s-a declarat contrar introducerii referinţei la Dumnezeu şi la religie în Constituţie, aşa cum a explicat preşedintele partidului Maxim Surajkin: "Noi avem mare respect faţă de sentimentele credincioşilor din toate confesiunile religioase, dar nu putem accepta simbolurile religioase în legea fundamentală a statului nostru laic, unde în art. 14 se stabileşte separarea între Biserică şi stat, cu atât mai mult că opiniile cetăţenilor în această privinţă sunt foarte diversificate".
Modificările constituţionale, care în intenţiile preşedintelui trebuiau să fie operaţii "chirurgicale" rapide pentru a pregăti viitorul politic al ţării, se transformă într-o maree de refluxuri ideologice greu controlabile, care revelează pasiunea ruşilor pentru "concepţiile elevate" ale spiritului şi moralei.
(După AsiaNews, 4 ianuarie 2020)
Notă
1 Muzica este aceeaşi a imnului Uniunii Sovietice, însă cuvintele au fost modificate.
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
