|
| © Vatican Media |
Dragi tineri,
Sunt foarte bucuros să mă adresez vouă, cu un mesaj cu ocazia celui de-al 36-lea Festival care vă reuneşte, ca în fiecare an, la Medjugorje. Proveniţi din atâtea ţări ale lumii: tuturor vă adresez salutul afectuos al Domnului Înviat: "Pacea să fie cu voi!".
În aceste zile meditaţi asupra mottoului ales pentru Festival: "Vom merge la casa Domnului" (Ps 122,1). Această frază ne vorbeşte despre un drum, despre o dorinţă care ne îndreaptă spre Dumnezeu, spre locul locuinţei sale, unde putem fi cu adevărat acasă, pentru că acolo ne aşteaptă Iubirea sa. Cum putem merge spre casa Domnului şi să nu ne rătăcim? Isus ne-a spus: "Eu sunt calea" (In 14,6): El însuşi este cel care ne însoţeşte, ne călăuzeşte, ne întăreşte de-a lungul drumului. Duhul său ne deschide ochii şi ne permite să vedem ceea ce nu am reuşi să înţelegem singuri.
Pe drumul vieţii nu mergem niciodată singuri. Drumul noastră este mereu împletit cu acela al altcuiva: suntem făcuţi pentru întâlnire, pentru a merge împreună şi pentru a descoperi împreună o destinaţie comună. De aceea, împărtăşesc cu voi cu plăcere un gând al Sfântului Augustin, care nu vorbeşte despre casa Domnului ca despre o destinaţie îndepărtată, ci vesteşte bucuria unui drum trăit împreună, ca popor în pelerinaj: "Să mergem, să mergem! Aşa vorbesc între ei şi, aprinzându-se, ca să spunem aşa, unul pe altul, formează o unică flacără. Şi această unică flacără, născută din cel care vorbind comunică celuilalt focul de care arde" (S. Aurelii Augustini, Enarrationes in Psalmos, PL 37, pag. 1619). Ce imagine minunată! Nimeni nu merge singur: ne încurajăm unii pe alţii, ne aprindem unii pe alţii. Flăcările inimilor se unesc şi devin un unic foc mare care luminează drumul. Nici voi, tinerilor, nu sunteţi pelerini solitari. Acest drum către Domnul se parcurge împreună. Aceasta este frumuseţea credinţei trăite în Biserică.
Prin întâlnirile zilnice, putem parcurge împreună pelerinajul nostru spre casa Domnului. În acest sens, preaiubiţi prieteni, ştiţi bine că trăim într-o lume tot mai digitală, unde inteligenţa artificială şi tehnologia ne oferă mii de oportunităţi. Amintiţi-vă: niciun algoritm nu poate înlocui vreodată o îmbrăţişare, o privire, o adevărată întâlnire, nici cu Dumnezeu, nici cu prietenii noştri, nici cu familia noastră. Gândiţi-vă la Maria. Şi ea a întreprins o călătorie obositoare pentru a o întâlni pe verişoara sa, Elisabeta. Nu era uşor, dar a reuşit, iar acea întâlnire a generat bucurie: Ioan Botezătorul a tresăltat de bucurie în sânul mamei sale, recunoscând, în sânul Fecioarei Maria, prezenţa vie a Domnului. Urmând exemplul Mariei, vă încurajez, aşadar, să căutaţi adevărate întâlniri. Bucuraţi-vă împreună şi nu vă temeţi să plângeţi cu cei care plâng, aşa cum ne spune şi Sfântul Paul: "Bucuraţi-vă cu cei care se bucură, plângeţi cu cei care plâng" (Rom 12,15).
Aţi ajuns la Medjugorje din multe naţiuni şi poate vi se pare că limba sau cultura sunt un obstacol în calea întâlnirii: fiţi curajoşi. Există un limbaj mai puternic decât orice barieră, limbajul credinţei, alimentat de iubirea lui Dumnezeu. Sunteţi cu toţii membre ale Trupului său, care este Biserica: întâlniţi-vă, cunoaşteţi-vă, împărtăşiţi. Numai aşa, mergând împreună, susţinându-ne reciproc, luminându-ne unii pe alţii, vom ajunge la casa Domnului. Ce bucurie să ştim că suntem aşteptaţi în casa Tatălui, primiţi de iubirea sa şi că nu trebuie să mergem singuri, ci împreună!
De-a lungul drumului, dacă vreunul dintre voi simte chemarea la o vocaţie specială, la viaţa consacrată sau la preoţie, vă încurajez să nu vă fie teamă să răspundeţi. Acea invitaţie, pe care o simţiţi rezonând în voi, vine de la Dumnezeu, care vorbeşte inimii noastre. Ascultaţi-o cu încredere: cuvântul Domnului, de fapt, nu numai că ne face cu adevărat liberi şi fericiţi, ci ne realizează autentic ca oameni şi creştini.
Dragi tineri, în timp ce încredinţez pe fiecare dintre voi Mariei, Maica lui Cristos şi Maica noastră, vă însoţesc cu rugăciunea mea. Sfânta Fecioară să vă încurajeze şi să vă călăuzească de-a lungul drumului, pentru a deveni vestitori ai păcii şi ai speranţei. Împart din inimă asupra voastră a tuturor binecuvântarea mea apostolică.
De la Castel Gandolfo, 9 iulie 2025
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
