|
| © Vatican Media |
Eminenţei Sale cardinalul
Peter K.A. Turkson,
cancelar al Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale
Trimit un salut călduros dumneavoastră şi tuturor participanţilor la conferinţa internaţională organizată de Academia de Ştiinţe Sociale şi de Institutul de Cercetare despre Pace din Oslo pentru a comemora a şaizecea aniversare a publicării lui Pacem in Terris, enciclica istorică a Papei Ioan al XXIII-lea. Conferinţa este deosebit de oportună, din moment ce lumea noastră continuă să fie în muşcătura unui al treilea război mondial dus câte puţin pe rând şi, în cazul tragic al conflictului din Ucraina, nu fără ameninţarea de a recurge la armele nucleare.
De fapt, momentul actual se aseamănă în mod îngrijorător cu perioada imediat precedentă lui Pacem in Terris, când, în octombrie 1962, criza rachetelor din Cuba a dus lumea pe marginea unei distrugeri nucleare răspândite. Din păcate, în anii care au urmat după acea ameninţare apocaliptică, nu numai numărul şi puterea armelor nucleare au crescut, ci s-au mărit şi alte tehnologii de război şi chiar consensul de lungă durată despre interzicerea armelor chimice şi biologice este în pericol. Astăzi mai mult ca oricând, trebuie să ascultăm avertismentul profetic al Papei Ioan conform căruia, în lumina forţei distructive terifiante a armelor moderne, este şi mai evident că "relaţiile între state, ca şi între indivizi, trebuie să fie reglementate nu de forţa armată, ci după principiile raţiunii drepte: adică principiile adevărului, ale dreptăţii şi ale cooperării viguroase şi sincere".
În această privinţă, este foarte oportun ca această Conferinţă să dedice reflecţiile sale acelor părţi din Pacem in Terris care discută despre dezarmare şi despre parcursurile pentru o pace durabilă. Sper ca deliberările voastre, în afară de a analiza actualele ameninţări militare şi tehnologice la adresa păcii, să includă o reflecţie etică disciplinată despre riscurile grave asociate la posesia de arme nucleare, despre necesitatea urgentă a unui progres reînnoit în dezarmare şi despre dezvoltarea de iniţiative pentru construirea păcii. Am declarat în altă parte convingerea mea că "folosirea energiei atomice pentru scopuri de război este imorală, aşa cum este imorală posesia de arme nucleare" (Discurs la Memorialul Păcii din Hiroshima, 24 noiembrie 2019). Este responsabilitatea noastră a tuturor să menţinem vie viziunea că "o lume liberă de arme nucleare este posibilă şi necesară" (Discurs adresat Corpului diplomatic, 10 ianuarie 2022). În acest caz, munca Naţiunilor Unite şi a organizaţiilor asemănătoare în sensibilizarea opiniei publice şi în promovarea de măsuri normative corespunzătoare rămâne fundamentală.
În mod asemănător, preocuparea faţă de implicaţiile morale ale războiului nuclear nu trebuie să facă să treacă pe planul al doilea problemele etice tot mai urgente ridicate de folosirea în războiul contemporan a aşa-numitelor "arme convenţionale", care ar trebui să fie utilizate numai în scop defensiv şi nu îndreptate spre obiective civile. Sper ca o reflecţie aprofundată despre această temă să ducă la un consens cu privire la faptul că acest arme, cu puterea lor distructivă imensă, nu vor fi folosite în aşa fel încât să provoace "leziuni superflue sau suferinţe inutile", pentru a folosi cuvintele din Declaraţia de la Sankt Petersburg. Principiile umanitare care au inspirat aceste cuvinte, întemeiate pe tradiţia lui ius gentium, rămân valabile astăzi ca atunci când au fost scrise pentru prima dată, în urmă cu peste o sută cincizeci de ani.
Conştient de temele importante aflate în discuţie în Conferinţă, exprim aprecierea mea raportorilor şi participanţilor. Reafirm cu plăcere dorinţa de rugăciune exprimată de Papa Ioan la încheierea enciclicei sale, pentru ca "prin forţa şi inspiraţia lui Dumnezeu, toate popoarele să se poată îmbrăţişa ca fraţi şi surori, şi pentru ca pacea la care tânjesc să poată înflori şi domni mereu între ei". Trimit tuturor binecuvântarea mea.
Din Vatican, 12 septembrie 2023
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
