Biserica: 3. Noua alianţă şi noul popor
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
În catehezele precedente am văzut că Biserica constituie un popor, un popor pregătit cu răbdare şi iubire de Dumnezeu şi la care suntem chemaţi cu toţii să aparţinem. Astăzi aş vrea să scot în evidenţă noutatea care caracterizează acest popor: este vorba cu adevărat despre un nou popor, care se întemeiază pe noua alianţă, stabilită de Domnul Isus cu darul vieţii sale. Această noutate nu neagă drumul precedent, nici nu se contrapune lui, ci chiar îl duce înainte, îl duce la împlinire.
1. Există o figură foarte semnificativă, care este punct de legătură între Vechiul şi Noul Testament: aceea a lui Ioan Botezătorul. Pentru Evangheliile sinoptice el este "precursorul", cel care pregăteşte venirea Domnului, predispunând poporul la convertirea inimii şi la primirea mângâierii lui Dumnezeu de acum aproape. Pentru Evanghelia lui Ioan este "martorul", deoarece ne face să recunoaştem în Isus pe Cel care vine de sus, pentru a ierta păcatele noastre şi pentru a face din poporul său mireasa sa, primiţie a noii umanităţi. Ca "precursor" şi "martor", Ioan Botezătorul ocupă un rol central în cadrul întregii Scripturi, deoarece este o punte între promisiunea din Vechiul Testament şi împlinirea sa, între profeţii şi realizarea lor în Isus Cristos. Cu mărturia sa Ioan ni-l indică pe Isus, ne invită să-l urmăm şi ne spune fără jumătăţi de măsură că asta cere umilinţă, căinţă şi convertire: este o invitaţie la umilinţă, la căinţă şi la convertire pe care o adresează.
2. Aşa cum Moise încheiase alianţa cu Dumnezeu în virtutea legii primite pe Sinai, tot aşa Isus, de pe o colină de pe malul lacului Galileii, încredinţează discipolilor săi şi mulţimii o învăţătură nouă care începe cu fericirile. Moise dă Legea pe Sinai şi Isus, noul Moise, dă Legea pe acel munte, pe malul lacului Galileii. Fericirile sunt drumul pe care Dumnezeu îl arată ca răspuns la dorinţa de fericire înnăscută în om şi perfecţionează poruncile din Vechea Alianţă. Noi suntem obişnuiţi să învăţăm cele zece porunci - desigur, voi toţi le ştiţi, le-aţi învăţat la cateheză - dar nu suntem obişnuiţi să repetăm fericirile. În schimb să încercăm să ni le amintim şi să le imprimăm în inima noastră. Să facem un lucru: eu le voi spune una după alta şi voi veţi repeta. De acord?
Prima: "Fericiţi cei săraci cu duhul căci a lor este împărăţia cerurilor" [Aula repetă]
"Fericiţi cei care plâng, căci ei vor fi mângâiaţi" [Aula repetă]
"Fericiţi cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul" [Aula repetă]
"Fericiţi cei cărora le este foame şi sete de dreptate, căci vor fi săturaţi" [Aula repetă]
"Fericiţi cei milostivi, căci ei vor afla milă" [Aula repetă]
"Fericiţi cei curaţi cu inima, căci ei îl vor vedea pe Dumnezeu" [Aula repetă]
"Fericiţi făcătorii de pace, căci ei vor fi numiţi fii ai lui Dumnezeu" [Aula repetă]
"Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, căci a lor este împărăţia cerurilor" [Aula repetă]
"Fericiţi veţi fi când vă vor insulta, vă vor prigoni şi, minţind, vor spune tot ce-i rău împotriva voastră din pricina mea". Vă ajut: [repetă cu oamenii] "Fericiţi veţi fi când vă vor insulta, vă vor prigoni şi, minţind, vor spune tot ce-i rău împotriva voastră din pricina mea"
"Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, căci mare este în ceruri răsplata voastră". [Aula repetă]
Bine! Dar să facem un lucru: vă dau o temă pentru acasă, o temă de făcut acasă. Luaţi Evanghelia, aceea pe care o purtaţi cu voi... Amintiţi-vă că mereu trebuie să purtaţi o mică Evanghelie cu voi, în buzunar, în geantă, mereu; aceea pe care o aveţi acasă. A purta Evanghelia, şi în primele capitole din Matei - cred în 5 - sunt fericirile. Şi astăzi, mâine acasă citiţi-le. Veţi face asta? [Aula: Da!] Pentru a nu le uita, deoarece este Legea pe care ne-o dă Isus! Veţi face asta? Mulţumesc.
În aceste cuvinte este toată noutatea adusă de Cristos şi toată noutatea lui Cristos este în aceste cuvinte. De fapt, fericirile sunt portretul lui Isus, forma sa de viaţă; şi sunt calea fericirii adevărate, pe care şi noi o putem parcurge cu harul pe care ni-l dă Isus.
3. În afară de noua Lege, Isus ne încredinţează şi "protocolul" după care vom fi judecaţi. La sfârşitul lumii noi vom fi judecaţi. Şi care vor fi întrebările care ne vor fi puse acolo? Care vor fi aceste întrebări? Care este protocolul după care judecătorul ne va judeca? Este cel pe care-l găsim în capitolul 25 din Evanghelia lui Matei. Astăzi misiunea este de a citi capitolul 5 din Evanghelia lui Matei unde sunt fericirile; şi de a citi capitolul 25, unde este protocolul, întrebările care ni se vor pune în ziua judecăţii. Nu vom avea titluri, credite sau privilegii de arătat. Domnul ne va recunoaşte dacă la rândul nostru l-am recunoscut în cel sărac, în cel înfometat, în cel care este lipsit şi marginalizat, în cel care este suferind şi singur... Acesta este unul dintre criteriile fundamentale de verificare a vieţii noastre creştine, după care Isus ne invită să ne măsurăm în fiecare zi. Citesc fericirile şi mă gândesc cum trebuie să fie viaţa mea creştină şi apoi fac examinarea conştiinţei cu acest capitol 25 din Matei. În fiecare zi: am făcut asta, am făcut asta, am făcut asta... Ne va face bine! Sunt lucruri simple dar concrete.
Dragi prieteni, noua alianţă constă tocmai în asta: în a ne recunoaşte, în Cristos, învăluiţi de milostivirea şi de compasiunea lui Dumnezeu. Asta e ceea ce umple inima noastră de bucurie şi asta e ceea ce face din viaţa noastră o mărturie frumoasă şi credibilă a iubirii lui Dumnezeu faţă de toţi fraţii pe care-i întâlnim în fiecare zi. Amintiţi-vă temele! Capitolul 5 din Matei şi capitolul 25 din Matei. Mulţumesc!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
