Duminică, 25 decembrie 2016, în solemnitatea Naşterii Domnului, comunitatea catolică română din Padova s-a bucurat de prezenţa Excelenţei sale Mons. Claudio Cipolla, episcop de Padova.
Într-o atmosferă de sărbătoare specifică sărbătorii Crăciunului, în timpul celebrării sfintei Liturghii, la un moment dat cineva din cor mă face atent de o prezenţă specială în biserică. Într-un unghi îndepărtat, puţin accesibil ochilor mei, l-am zărit pe pr. Matteo, secretarul Preasfinţitului Claudio, care, printr-un gest discret, mi-a dat de înţeles că Preasfinţitul vrea să spună două cuvinte. M-am apropiat cu sfială şi emoţie de copil de locul în care Preasfinţitul Claudio aştepta cu răbdare de ceva vreme să poată interveni. Ajunşi la altar, ne-am aşezat, ascultând predica părintelui Emanuel. Încercând să îi traduc, am realizat că Preasfinţitul nu se simţea deloc bine. Mi-am permis să îl întreb, cum se simte. A răspuns doar atât: "Azi noapte nu am reuşit să celebrez Liturghia din cauza febrei. Dar azi am ţinut să vin să vă salut în mod particular".
În scurtul discurs pe care l-a ţinut, Preasfinţitul Claudio ne-a îndemnat să ne simţim ca acasă, ca într-o familie mărită, mai ales că în Dieceza de Padova activează un număr impresionant de persoane consacrate originare din Dieceza de Iaşi, începând cu fraţii franciscani de la bazilica "Sfântul Anton", surorile care activează în cadrul Episcopiei de Padova şi de păstorii care se îngrijesc de comunitatea catolică română. Am fost îndemnaţi să recunoaştem chipul pruncului în dificultăţile de fiecare zi.
După binecuvântarea specială, Preasfinţitul s-a retras discret în aplauzele sutelor de credincioşi prezenţi la celebrare.
Pr. Marius Gabriel Catrinţaşu
