La Liceul Teologic "Fericitul Ieremia" din Oneşti s-a analizat, vineri, 11 decembrie 2009, prima întâlnire de lucru desfăşurată în perioada 23-30 noiembrie 2009, în Lekawica, Polonia, în cadrul parteneriatului multilateral Comenius "The far - away so close", sponsorizat de Comunitatea Europeană.
În cadrul proiectului Comenius "The far away so close" s-a desfăşurat prima vizită în ţara parteneră Polonia. La această întâlnire a participat şi echipa Şcolii "Sandro Pertini" din Italia. Liceul Teologic "Fericitul Ieremia" a fost reprezentat de trei profesori: prof. Mirela Cataramă - coordonatoarea proiectului, prof. dr. Violeta Apostu - directorul instituţiei, prof. Olivia Găbureanu - membru în echipa proiectului şi cinci elevi: Cristina Farcaş din clasa a XI-a B, Roxana Tancău din clasa a XI-a B, Mădălina Bianca Andorca din clasa a X-a B, Valentin Coşa din clasa a X-a B şi Bogdan Farcaş din clasa a X-a B.
În cadrul acestei reuniuni s-a oferit elevilor şansa de a-şi îmbunătăţi atât competenţele lingvistice, cât şi aptitudinile sociale, prin interacţiunea cu familia gazdă şi cu elevii din şcolile partenere.
Parteneriatul Comenius deschide orizonturi către Europa, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, dă posibilitatea de a cunoaşte mai multe despre fiecare ţară parteneră. Elevii au avut ocazia să-şi împărtăşească experienţele şi preocupările, să înveţe despre viaţa, cultura şi limba vorbită în ţara şcolii partenere. Pe parcursul primei întâlniri ni s-a oferit ocazia să înţelegem că oamenii au puncte şi interese comune, indiferent de locul în care trăiesc şi că prietenia, înţelegerea, toleranţa şi respectul reciproc sunt cele mai importante valori ale omenirii.
În cadrul reuniunii de proiect, am avut plăcerea de a vizita şcoala ţării partenere Polonia, am cunoscut atât elevii, cât şi profesorii implicaţi în proiect. Primirea a fost extrem de plăcută şi prietenoasă, am avut ocazia să analizăm diferenţele şi asemănările existente între şcolile noastre. Fiecare ţară parteneră şi-a prezentat propria instituţie de învăţământ printr-un material power point sau video.
Această întâlnire a oferit prilejul profesorilor să-şi prezinte propriul sistem educaţional, să-l compare cu celelalte sisteme, să-şi împărtăşească experienţa profesională şi modalităţile de predare folosite.
Tot în cadrul acestei reuniuni s-au stabilit temele ce vor fi abordate în cadrul proiectului şi al întâlnirilor viitoare, din Italia (martie 2010) şi România (mai 2010), după cum urmează:
-
prezentarea proiectului
-
scopul proiectului
-
lista şcolilor participante (prezentare)
-
caracteristicile migraţiei în Oneşti
-
efectele migraţiei la nivel social (avantaje şi dezavantaje)
-
soluţii
-
comparaţie între prima şi a doua generaţie de migraţi (aşteptări, visuri şi perspective)
-
migraţia după căderea zidului Berlin şi Uniunea Europeană
-
fenomen istoric - migraţia
-
două perspective diferite - ţările din Est şi Vest
-
păstrarea sau pierderea identităţii
-
a) Îşi păstrează sau nu limba?
-
b) Îşi păstrează sau nu obiceiurile şi tradiţiile?
-
-
sărbători tradiţionale
-
sărbători împrumutate
-
integrarea studenţilor emigranţi; oportunităţi, proiecte etc.
Consider că cea mai potrivită concluzie a acestei prime vizite de lucru o reprezintă impresiile elevilor care au format echipa de proiect:
-
"Polonia este ţara care mi-a întrecut aşteptările. Când am plecat de acasă, mă gândeam că va fi o săptămână foarte plictisitoare, dar m-am înşelat. Am avut un program încărcat: am vizitat locurile cele mai frumoase ale Poloniei şi cel mai important lucru a fost că ne-am pus în aplicare toate cunoştinţele pe care le-am acumulat pe parcursul anilor în ceea ce priveşte limba engleză, şi credeţi-mă, nu-i uşor!
Am învăţat foarte multe din această experienţă: să accept oamenii aşa cum sunt şi să nu judec la prima impresie ... Să am răbdare şi să iau totul de la zero, atunci când aproape am ajuns la final. Am învăţat că pentru a ajunge în vârf trebuie să treci prin toate şi să porneşti de jos, că nu pot să fac singură ceea ce îmi doresc şi să obţin ceea ce vreau, am nevoie de ajutor şi am învăţat că lucrul în echipă este necesar.
Chiar dacă ajungi într-o casă străină ... şi nu cunoşti pe nimeni ... cel mai mult contează modul în care te faci plăcut şi cum dovedeşti că ai o educaţie bună. Îmi pare rău că a trebuit să plec chiar atunci când m-am ataşat cel mai mult de familie .... a fost o experienţă plăcută ... am avut ce să învăţ de la familia la care am stat şi m-am regăsit în tradiţiile lor. Când vezi cum este viaţa între străini ... abia atunci începi să realizezi ce greu este departe de casă şi cât de mult contează să şti o limbă străină şi să o poţi vorbi.
Nu-mi pare rău că am ales Polonia ... cu toate că la început aveam unele dubii, acum totul este ok, şi sincer, vreau înapoi ...". (Andorca Bianca)
-
"Clipele trăite în Polonia au fost momente de neuitat deoarece am avut parte de o experienţă pe care sigur nu o voi uita niciodată şi totodată experienţe care sigur le voi folosi în viaţa cotidiană.Un prim lucru plăcut a fost întâlnirea cu participanţii acestui proiect, deoarece am avut ocazia să cunosc lucruri noi despre fiecare ţară în parte. Alt lucru care mi-a plăcut a fost relaţia cu polonezii, pentru că au fost foarte deschişi şi primitori, atât în familie cât şi la şcoală, bineînţeles, locurile pe care le-am vizitat au fost şi ele foarte interesante, astfel am avut ocazia de a-mi îmbogăţii cultura generală.
Acest proiect a însemnat foarte mult pentru mine deoarece am intrat în contact cu două culturi diferite, care m-au făcut să-mi dau seama de importanţa educaţiei şi cunoaşterea unei limbi străine universale, dar m-a ajutat şi în comunicarea cu alte persoane, am devenit mai sociabilă şi m-a ajutat să privesc toate etniile, nu cu un ochi critic, ci cu respect şi apreciere pentru ceea ce sunt". (Tancău Roxana)
-
"Această călătorie a fost o experienţă foarte frumoasă. Am putut intra în contact cu alte persoane şi am avut ocazia să vizităm obiective turistice din Polonia. La început am avut unele probleme de lingvistică cu italienii, dar cu trecerea timpului am reuşit să ne înţelegem. Acolo am vizitat şcoala şi am asistat la câteva ore de curs. Am observat că sistemul de învăţare în Polonia este puţin diferit faţă de al nostru. Elevii nu au clasa lor. Aceştia îşi schimbă clasele în funcţie de ora pe care o au, profesorii aşteptându-i în clase.Familia care m-a cazat a fost foarte primitoare şi m-a tratat ca pe un membru al familiei lor. Am avut ocazia să gust mâncare poloneză care, la început nu mi-a plăcut foarte mult însă, cu trecerea timpului am reuşit să mă acomodez cu astfel de mâncare.
Acest proiect m-a ajutat să fiu mai tolerantă faţă de străini, m-a ajutat să pun în practică ce am învăţat la şcoală şi am avut ocazia să comunic mai mult în engleză". (Farcaş Cristina-Mihaela)
-
"Plecarea în Polonia a fost o experienţă pe care o doresc oricui pentru că aş vrea ca şi ceilalţi să vadă şi să cunoască obiceiuri noi, oameni noi şi locuri noi.Înainte de a pleca în Polonia îmi era frică de avion, dar acum am scăpat de frica de a călători cu avionul. Pentru că îmi place istoria, am vrut în mod special să văd Auschwitz-ul, dar şi Castelul Wawel, unde erau încoronate monarhiile poloneze, locuri din care putem trage multe învăţături: istoria nu trebuie repetată! Pe lângă acestea am vizitat cele mai frumoase şi importante obiective turistice şi istorice din Polonia.
Această plecare într-o ţară străină a însemnat un start de la zero, legarea unor prietenii, cunoaşterea prietenilor lui Konrad, elevul la care am stat, acceptarea oamenilor aşa cum sunt ei, integrarea într-o familie pe care nu o cunoscusem până atunci, cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor unei familii străine şi punerea în aplicare şi îmbogăţirea cunoştinţelor lingvistice.
Konrad ştia că îmi plac jocurile pe calculator aşa că a organizat o mică petrecere în care şi-a invitat prietenii pentru a ne juca în reţea. Deşi în primele zile mă simţeam străin, în scurt timp am devenit unul de-al lor. Am participat alături de elevii din Polonia la activităţi educaţionale, sportive şi extraşcolare.
A fost o despărţirea grea de noii prieteni, deoarece într-un timp scurt m-am ataşat foarte mult de ei. Oricând m-aş întoarce în aceasta ţară, Polonia". (Coţa Valentin)
Prof. dr. Violeta Apostu
