În sala de festivităţi a Liceului Teologic "Fericitul Ieremia" din Oneşti, miercuri, 6 aprilie 2011, pr. Marius Sabău, vicar de Oţeleni, a susţinut o conferinţă intitulată "Mâinile calde ale Tatălui", având ca temă Sacramentul Spovezii.

Având în vedere că suntem în timpul Postului Mare, tema aleasă a trezit interesul elevilor şi a constituit încă un pas în conştientizarea iubirii şi milostivirii Tatălui, pentru că spunea pr. Marius: "Fiinţa umană în specificitatea sa, masculină şi feminină, prezintă figura tatălui, ca emblemă a siguranţei, şi cea a mamei, ca emblemă a blândeţii. Într-o civilizaţie fără rădăcini, fără principii, inima omului simte nevoia de siguranţă şi de blândeţe. E în căutare de maternitate şi paternitate: caută o blândă siguranţă şi o sigură blândeţe. În viaţa fiecăruia dintre noi experimentăm o mână puternică, când o strângem, ne simţim siguri, şi o mână caldă, când o strângem, ne simţim fericiţi. Putem spune pe drept cuvânt, că sacramentul Reconcilierii, este experienţa căldurii mâinilor lui Dumnezeu, ca tată şi ca mamă, care este iubire, o iubire creatoare care ne renaşte întotdeauna la o viaţă nouă".

Obiectivele propuse au fost:

1. Descoperirea importanţei sacramentului Spovezii în viaţa fiecărui creştin şi mai ales în viaţa fiecărui tânăr, deoarece astăzi se constată o răcire faţă de acest sacrament.

2. Descoperirea bunătăţii şi milostivirii lui Dumnezeu. Să avem garanţia şi conştiinţa unui Dumnezeu care ne iubeşte şi ne iartă.

Au urmat apoi câteva precizări terminologice referitoare la sacramentul Spovezii sau Reconcilierii.

S-a evidenţiat lipsa comunicării şi a dorinţei de comunicare, inclusiv cu Dumnezeu, pentru că, deşi au fost multiplicate mijloacele de comunicare, fiecare din noi trăim experienţa unor oameni care sunt divizaţi din interior.

Primul dar după Paşte, sublinia pr. Marius, reconcilierea a fost anunţată şi a fost pentru prima dată promisă de Isus în seara de Paşti.

Primul ou de Paşte pe care Isus l-a oferit lumii cu marea surpriză înlăuntrul său este aceasta: siguranţa împăcării cu Dumnezeu. Confesionalul devine locul celebrării sărbătorii întâlnirii cu Dumnezeu. Aici se întâmplă miracole extraordinare: laşi păcatul şi mizeria umană şi iei harul şi iertarea lui Dumnezeu. Rodul Reconcilierii nu este doar iertarea păcatelor, ea produce o adevărată înviere spirituală.

În încheiere, părintele Marius Sabău s-a oprit asupra Psalmului 32 (31) care prezintă fericirea omului iertat şi asupra Parabolei Fiului Risipitor (Lc 15,11-24), precizând: "Fascinaţia unei libertăţi iluzorii, părăsirea casei părinteşti, mizeria extremă în care se află fiul după ce şi-a risipit averea, înjosirea profundă de a se vedea obligat să pască porcii, ba chiar să dorească să mănânce roşcovele lor, reflecţia asupra bunurilor pierdute, căinţa şi hotărârea de a se declara vinovat înaintea Tatălui, drumul de întoarcere, primirea generoasă din partea Tatălui, bucuria Tatălui, sunt câteva trăsături proprii procesului de convertire.

Aşadar, aş dori să vă încurajez pe toţi să încercaţi din nou să vă spovediţi în mod regulat.

Atunci veţi experimenta şi dumneavoastră cât de eliberator este să fii dezlegat de vină, să poţi să o «descarci» îndată şi, în numele lui Dumnezeu, să primeşti iertarea şi împăcarea.

Marea greşeală a omului nu sunt păcatele pe care le face, căci ispita este puternică, iar rezistenţa lui este slabă! Marea vină a omului este că el se poate converti în fiecare clipă, însă nu o face".

Prof. dr. Violeta Apostu