Sfinţirea noului lăcaş şi consacrarea altarul bisericii din Capăta vor avea loc la 26 mai (ora 9.00). PS Petru Gherghel, la ora 12.00, va consacra şi altarul bisericii din Ştefan cel Mare.
Ambele altare sunt fixe, îmbrăcate în marmură având Cina cea de taină în basorelief pe frontispiciu.
Capăta este sat al comunei Gura-Văii, situat între dealurile din stânga Văii Trotuşului, la 25 km spre răsărit de Oneşti, la poalele dealului Ciortolomul, la 37 km de Ştefan cel Mare şi la 7 km de Fundu Răcăciuni.
Conform Dicţionarului comunităţilor catolice din Moldova (pr. Iosif Gabor, Ed. "Conexiuni", Bacău, 1995), catolicii de aici sunt veniţi din satele vecine, iar prima atestare documentară o găsim în Schematismul Misiunii din 1850 cu 55 de credincioşi. În anul 1874 la "Kapota" erau 62 de credincioşi având construită şi o capelă. Prima biserică de lemn a fost construită de pr. Inocentius Petraş de la Cleja în anul 1884. Între anii 1936 şi 1938 s-a construit o altă biserică din paiantă, sfinţită de episcopul Mihai Robu.
Capăta a aparţinut de Cleja până în anul 1940, iar între anii 1940 şi 1994 a aparţinut de Fundu Răcăciuni. La 27 aprilie 1994 s-a stabilit reactivarea centrului parohial Ştefan cel Mare având în componenţă şi filiala Capăta.
În anul 1996 s-a sfinţit temelia unei noi biserici, turnată de pr. Damian Vătămănelu, înconjurând-o pe cea veche de 20 x 10 m. Lucrările s-au sistat până în vara anului 1999 când s-a început ridicarea noii biserici de către noul paroh pr. Iosif Gîrleanu. Biserica a fost finalizată în anul 2007, cu aportul credincioşilor, al episcopiei şi al multor binefăcători, înălţimea turnului fiind de 17 m.
La sfârşitul anului 2006 la Capăta erau 43 de familii cu 139 de credincioşi.
Pr. Iosif Gîrleanu
