Nicoreşti: "Cu familia spre Înviere"
În perioada 26 martie - 1 aprilie 2018, comunitatea parohială din Nicoreşti s-a bucurat de prezenţa părintelui Felician Tiba care a ţinut o săptămână de meditaţii pe marginea căsătoriei şi a familiei. Iniţiativa a aparţinut părintelui paroh, Benone Lucaci, şi a fost cu adevărat un dar pentru toţi participanţii.
Părintele Felician ne-a invitat încă de la început să ne minunăm de propria existenţă. "Mulţi - spunea părintele - nu mai ştiu să se minuneze că există. E ca şi cum totul ni se cuvine, pornind de la viaţă, de la părinţi, de la bunuri şi terminând cu propria atitudine pe care o avem faţă de alţii, faţă de noi înşine şi faţă de Dumnezeu".
Parafrazându-l pe papa Francisc, ne-a spus să nu lăsăm să ni se fure speranţa, credinţa şi iubirea. Să descoperim darul lui Dumnezeu pe care l-a pus în noi, în familiile noastre, între soţi, dar care este iubirea şi să lucrăm cu el.
În toată această perioadă, mai ales soţii, au înţeles că darul cel mai mare pe care Dumnezeu putea să li-l facă sunt ei înşişi, unul pentru celălalt, până când moartea îi va despărţi.
Noutatea pe care o aduce Cristos, spunea părintele, şi pe care o doreşte de la soţi, este bucuria. El a murit pe cruce tocmai ca bucuria să nu lipsească din nicio inimă, din nicio familie, din Biserică sau din societate. "Când faci ceea ce faci, fără bucurie, cele paisprezece staţiuni din calea crucii devin o veşnicie!"
Miercuri seara a fost prezentă în comunitatea noastră şi doamna Eugenia Dămătăr, colaboratoare la Oficiul pentru Pastoraţia Familiei, care ne-a împărtăşit din experienţa sa cu privire la familie, încurajându-ne să nu ne dorim o familie perfectă, ci una normală.
Începând cu Joia Mare şi terminând cu sărbătoarea Paştelui, am fost ajutaţi să vedem care este locul familiei la cina cea de taină, la Euharistie-Liturghie, ce rol joacă familia în relaţia ei cu preoţia şi cum trăieşte sau trebuie să trăiască familia marea poruncă a iubirii.
În Vinerea Mare l-am urmat cu întreaga familie pe Isus pe drumul crucii şi am văzut cum acesta este de fapt drumul vieţii noastre. Parcurgându-l, Isus, practic şi-a asumat întreaga noastră viaţă, a purificat-o de tot ceea ce era întinare şi prin har i-a redat strălucirea. Rămâne ca prin credinţă şi iubire fiecare să-şi facă proprie mântuirea adusă de Cristos.
Nu în ultimul rând, în noaptea de Paşte şi în ziua Învierii ne-am întâlnit din nou, familia mare a parohiei, în jurul altarului, acolo unde am înţeles că la mormântul gol nu e timp de rămas şi de plâns, ci trebuie să mergem în misiune, să ducem vestea învierii, să o ducem prin viaţa noastră, prin iubirea trăită în familie, prin deschiderea spre viaţă şi spre bucurie.
Dacă e să sintetizăm, într-o săptămână am auzit cât într-o viaţă, mai rămâne ca cele auzite să devină şi viaţă concretă.
Mulţumiri tuturor, părintelui paroh pentru idee, părintelui Felician pentru concretizarea ei, tuturor celor care au participat, celor care au înfrumuseţat biserica, corului, precum şi tuturor familiilor din Nicoreşti şi din împrejurimi.
Maria Palău
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 26 martie - 1 aprilie: Nicoreşti: "Cu familia spre Înviere"
