Moment liric:
Întoarcere
Văluri obscure,
Cu energii dure,
Vederea
o-nceţoşează, apoi
o-ntunecă şi
o sfârtecă.
Lumina dintâi,
N-o mai văd reflectare,
Crezare, unde eşti?
Şi doare, în inimă doare!
Durere ce leagă,
Fir cu fir,
Nod cu nod,
Ca un cod,
În armonie întreagă,
Sclipiri uitate,
Mereu aruncate!
Acum în stol,
Răbufnind,
Văl obscur nimicind
Şi-ntunecimi de moarte!
Treptat, treptat,
De lumini însetat,
Vreau să m-apropii,
De cel dintâi izvor,
Ce-a revărsat lumina,
A-nsufleţit tina,
A dat aripi spre zbor!
Mă-ntreb,
Căzut,
Răscumpărat,
Cum să revin,
Din valuri obscure,
Şi-ntunecimi,
La primele lumini?
Şoptit revine,
Gând ce mă previne,
Ţintind, clocotind:
În a mea fiinţă,
Sperând, iubind,
Izbucnind în credinţă!
Martin Cata
