sir 010317-003.jpg
Foto: Agenția SIR

Ziua internațională a toleranței

Libertatea religioasă: Raportul OIDAC, creștinii în vizor în Europa. 2.465 de episoade de ură în 2025

Noul Raport 2026 al Observatorului privind Intoleranța și Discriminarea împotriva Creștinilor din Europa (OIDAC Europe) înregistrează 2.465 de infracțiuni și incidente anticreștine pe continent. În creștere agresiunile împotriva persoanelor (+44%), în timp ce se înmulțesc, potrivit dosarului, cazurile de limitare a libertății religioase, discriminările la locul de muncă și procedurile judiciare legate de exprimarea publică a credinței.

Sunt 2.465 de infracțiuni și incidente motivate de ură anticreștină înregistrate în Europa în 2025. O documentează noul „Report 2026” al Observatorului privind Intoleranța și Discriminarea împotriva Creștinilor din Europa (OIDAC Europe), ONG cu sediul la Viena, prezentat luni, 16 noiembrie 2026, cu ocazia Zilei internaționale a toleranței. O cifră care, potrivit autorilor, confirmă modul în care ostilitatea față de creștini continuă să reprezinte o realitate adesea subestimată în dezbaterea publică europeană.

Atacuri asupra simbolurilor creștine. Majoritatea episoadelor recenzate privesc acte împotriva bisericilor, edificiilor religioase și simbolurilor creștine. Însă o îngrijorare deosebită o trezește creșterea agresiunilor asupra persoanelor. Raportul contabilizează cel puțin 395 de episoade de violență fizică, amenințări și hărțuiri împotriva creștinilor, cu o creștere de 44% față de cele 274 de cazuri înregistrate în 2024. Printre țările care raportează cel mai mare număr de episoade figurează Franța (843), Anglia și Țara Galilor (624), Germania (337) și Austria (134). OIDAC invită totuși la prudență în comparații, evidențiind modul în care sistemele naționale de colectare a datelor sunt foarte diferite și lasă să iasă la iveală doar o parte a fenomenului. În Germania, de exemplu, multe atacuri împotriva lăcașurilor de cult nu intră în statisticile oficiale privind infracțiunile motivate de ură anticreștină. Tocmai pentru a acoperi aceste lacune capătă relevanță datele colectate de organizațiile societății civile și incluse de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE (ODIHR). Potrivit acestor semnalări, cele mai ridicate cifre au fost înregistrate în Germania (145 de cazuri), Franța (143), Spania (113), Italia (103), Polonia (80) și Regatul Unit (60).

Omoruri și agresiuni. Raportul atrage atenția și asupra unor episoade deosebit de grave petrecute în cursul anului. Printre acestea, uciderea la Lyon a creștinului asirian Ashur Sarnaya, refugiat din Irak, înjunghiat în timp ce transmitea în direct mesaje de mărturie creștină. În Polonia, un preot catolic a fost sechestrat și ucis în casa parohială. Alte cazuri documentate includ o tentativă de omor în Germania, o agresiune cu cuțitul în Spania care a provocat trei răniți și moartea unui Martor al lui Iehova în timpul detenției în Rusia. Dosarul semnalează, de asemenea, câteva tendințe naționale considerate alarmante. În Franța, episoadele împotriva persoanelor au crescut cu 70%, în timp ce agresiunile fizice împotriva membrilor clerului au înregistrat o creștere de 300%, cvadruplându-se față de anul precedent.

Libertatea religioasă. Alături de dimensiunea infracțiunilor motivate de ură, raportul dedică un spațiu amplu chestiunilor legate de libertatea religioasă în bieniul 2025-2026. OIDAC Europe identifică diverse domenii de presiune asupra credincioșilor: discriminări profesionale, limitări ale exprimării publice a credinței, restricții privind simbolurile religioase, ingerințe în autonomia comunităților ecleziale și obstacole în calea obiecției de conștiință. Printre exemplele citate figurează profesori care și-au pierdut locul de muncă după ce și-au exprimat opinii pro-viață inspirate din propria credință, ca răspuns la întrebările elevilor. Raportul amintește apoi procedurile inițiate în apropierea așa-numitelor „zone tampon” (buffer zones) din jurul clinicilor de avort, unde în unele cazuri au fost contestate comportamente precum rugăciunea tăcută, participarea la slujbe religioase sau simple conversații oferite în mod voluntar. În vizor se află și noua reglementare din Cantonul Zürich care va obliga azilurile creștine de bătrâni să permită sinuciderea asistată în incintele lor, în pofida obiecțiilor de ordin etic și religios.

Libertatea de a-și practica propria credință. „Creștinii ar trebui să-și poată exprima propriile convingeri, să participe la viața publică și să-și practice propria credință fără a fi expuși la excluderi sau proceduri nejustificate”, afirmă directoarea executivă a OIDAC Europe, Anja Tang. „Chiar și atunci când tribunalele le recunosc drepturile, litigiile îndelungate pot comporta costuri personale și economice grele și îi pot descuraja pe alții să-și manifeste deschis credința.” Un alt capitol al raportului privește ceea ce este definită drept delegitimarea pozițiilor creștine în spațiul public. Potrivit OIDAC Europe, programe finanțate din fonduri publice și o parte a comunicării mediatice ar tinde uneori să prezinte în mod distorsionat grupuri creștine sau să asimileze pozițiile etice creștine tradiționale unor viziuni extremiste. Sondaje realizate printre preoții catolici din Polonia și Spania indică, de asemenea, că mulți percep o corelație între narațiunile mediatice negative și creșterea ostilității sociale.

Sprijinirea comunităților creștine. Din acest motiv, organizația solicită instituirea unui Coordonator al UE pentru combaterea urii anticreștine, după modelul figurilor deja existente pentru antisemitism și ura antimusulmană. O solicitare însoțită de invitația adresată statelor membre de a aplica recomandările OSCE pentru a îmbunătăți înregistrarea cazurilor, prevenirea și sprijinul acordat victimelor. „Este nevoie de date fiabile într-o dezbatere tot mai politizată”, conchide Tang.

„A ignora ostilitatea anticreștină sau a o exploata în scopuri politice nu îi ajută pe cei afectați. Trebuie să-i înțelegem cauzele și să sprijinim concret comunitățile vizate.”

Raportul se încheie cu recomandări adresate guvernelor europene de a „ocroti libertatea religioasă, a preveni discriminările bazate pe credință, a respecta autonomia comunităților religioase și a îmbunătăți combaterea infracțiunilor motivate de ură anticreștină”. Instituțiilor internaționale li se cere, în schimb, „o monitorizare mai atentă a încălcărilor libertății religioase și a restricțiilor impuse comunităților de credință”.

Daniele Rocchi

(După Agenția SIR, 16 noiembrie 2026)

Traducere de Ovidiu Bișog