Surorile Margaret Scott şi Anne Marie de Pabic din Congregaţia "Fiicele Duhului Sfânt" şi-au încheiat cu brio misiunea lor la Iugani şi s-au hotărât să se retragă, din cauza vârstei şi oboselii, începând cu luna iunie 2013.

Congregaţia a apărut la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, fondată într-un sat de lângă St. Brieuc (Franţa) de către două femei: Marie Balavene şi Renée Burel, ajutate de un preot, Jean Leduger şi de parohul comunităţii Don Allenou din oraşul Angevin.

Congregaţia s-a consacrat slujirii oamenilor săraci şi a bolnavilor la domiciliu, educaţiei creştine a copiilor în şcolile mici de la sate şi oraşe şi de la şcolile de meserii, aceasta fiindu-le carisma, pe care au folosit-o cu rezultate minunate şi în Iugani.

Congregaţia Fiicele Duhului Sfânt a devenit de drept pontifical în anul 1960.

În România surorile congregaţiei au venit în anul 1993 şi au activat în localitatea Dofteana, jud. Bacău, timp de şapte ani, cu rezultate nespus de rodnice, despre care poate da mărturie parohul locului, pr. Petru Blaj, actualmente decan şi paroh de Butea, jud. Iaşi. Începând cu luna august a anului 2004, trei surori s-au stabilit la Iugani, com. Mirceşti, jud. Iaşi, în deplin acord şi colaborare cu pr. paroh Marcel Blaj. Au construit clădirea pentru grădiniţă şi pentru locuinţa lor. În această perioadă în care sora Margaret Scott a fost administratoare şi sora Anne Marie de Pabic manager, Grădiniţa "Sfântul Nicolae" s-a bucurat de un adevărat renume şi sperăm să se bucure şi în continuare în toată Moldova.

Credincioşii din Iugani, plini de recunoştinţă faţă de activitatea surorilor, le-au mulţumit şi le-au cântat La Mulţi Ani, la sfânta Liturghie din ziua de duminică, 16 iunie 2013. În ziua de 18 iunie, s-a ţinut serbarea dată de grupa mare a copiilor, condusă de doamna educatoare Adina Bălteanu, copiii urmând ca de la toamnă să meargă la şcoală.

Sperăm că surorile au plecat cu o bună impresie din Iugani, dar, ceea ce m-a impresionat mai mult, este faptul că au dorit să aibă ca amintire portul popular românesc. Toţi copiii şi mamele lor au venit îmbrăcaţi în costume naţionale. Au fost fotografiaţi şi filmaţi. Nu numai că le-a plăcut portul nostru românesc, ci au dorit ca noi să nu-l uităm şi să-l păstrăm ca pe o prelungire educativă a activităţii lor. La o predică am spus că înainte, când eram copil, vedeam cu mamele mergeau la biserică în zilele de sărbătoare şi copiii se ţineau de catrinţa mamelor, ca să nu se piardă. Din păcate, în zilele noastre, fiindcă multe mame au lăsat catrinţa în schimbul unei fustiţe sau a unor pantalonaşi la care copiii nu mai pot ajunge, ei se rătăcesc şi se refugiază în boscheţi, canale, pe scările unor blocuri, prin case părăsite etc., în care duc o viaţă de mizerie. Catrinţele şi cămăşile înflorate din portul naţional dădeau copiilor senzaţia frumuseţii din sufletul mamelor care le lucrau, mai ales la şezătorile de pe timp de iarnă, cu atâta iubire de neam şi religie. Mi-au mulţumit pentru această idee.

Cât de frumoasă a fost această serbare organizată ca un bun rămas şi momentul de "la revedere Iugani-România", puteţi vedea câteva imagini la sfârşit şi mai multe pe situl Parohiei Iugani (www.parohiaiugani.ro) sau pe You Tube.

Mulţumim Anglia! Mulţumim Franţa! Mulţumim tuturor surorilor din Congregaţia Fiicele Duhului Sfânt care au activat la noi, în România!

Pr. Anton Dancă

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 16 şi 18 iunie: Iugani: Cinste lor