Interviu cu pr. Mihai Budău despre consacrarea altarului şi redeschiderea Catedralei "Adormirea Maicii Domnului"
Dieceza de Iaşi va trăi în ziua de 15 septembrie un eveniment deosebit de important: finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare şi integrare turistică a Catedralei "Adormirea Maicii Domnului" din Iaşi, prin Sfânta Liturghie pontificală de la ora 10.30, prezidată de PS Iosif Păuleţ. Despre ce au însemnat lucrările făcute la catedrală în ultimii ani pr. Mihai Budău, coordonatorul lucrărilor, ne-a oferit câteva informaţii.
De ce a fost nevoie de restaurarea şi consolidarea Catedralei "Adormirea Maicii Domnului" din Iaşi?
Biserica, fiind construită de aproximativ 250 de ani, a devenit vulnerabilă din cauza intemperiilor timpului, referindu-mă în mod deosebit la cutremure, astfel încât structura de rezistenţă a clădirii a suferit foarte mult. Cel puţin în ultimul timp, fisurile şi crăpăturile care începuseră să apară la ziduri au făcut ca biserica să nu mai poată fi utilizată, deoarece era un real pericol pentru toţi cei care intrau. De asemenea, picturile din biserică erau într-o stare avansată de degradare, ceea ce făcea ca imaginile să fie greu perceptibile.
Care este rolul unei catedrale într-o dieceză?
În orice Biserică locală, acolo unde există un sediu episcopal, există şi o biserică numită catedrală, adică locul unde episcopul care conduce o dieceză îşi are reşedinţa. Catedrala este semnul unităţii între episcop şi bisericile parohiale, este locul unde există catedra sau tronul episcopului, de unde acesta transmite învăţătura sa în mod oficial către cei aflaţi sub păstorirea lui. Catedrala este locul unde, în mod tradiţional, noul episcop preia însemnele episcopale şi este înscăunat pentru a conduce dieceza care i-a fost încredinţată. Catedrala este locul unde sunt hirotoniţi colaboratorii episcopului: diaconii şi preoţii unei dieceze. În Dieceza de Iaşi, ţinând cont de faptul că biserica aceasta catedrală este mică pentru necesităţile pastorale diecezane (în mod deosebit pentru sfinţirile de preoţi sau alte mari celebrări), a fost necesară construirea unei noi biserici în imediata apropiere a catedralei, biserică ce a fost numită catedrala nouă. Ţinând cont de faptul că într-o dieceză nu pot fi mai multe catedrale, conform normelor canonice, această nouă biserică ar putea fi numită concatedrală, aşa cum avem exemple şi în alte dieceze.
Care au fost paşii care s-au făcut în vederea implementării acestui proiect?
Încă din perioada comunistă s-au făcut demersuri în vederea consolidării catedralei, însă, aşa cum ştim, regimul politic de la acea vreme era complet ostil unor astfel de lucrări. După cutremurul din 1977, în urma avariilor apărute, au fost făcute doar câteva lucrări de reparaţie, dar nu suficiente. După redobândirea libertăţii în urma evenimentelor din decembrie 1989, s-au ivit şi speranţele unor posibilităţi reale de a consolida catedrala. Aş dori să menţionez faptul că aceasta este un monument istoric clasa A, ceea ce presupune costuri ridicate, deoarece orice consolidare şi restaurare trebuia să ţină cont de rigorile legislative în acest domeniu. Preasfinţitul Petru Gherghel, ajutat fiind de episcopul auxiliar Aurel Percă, s-a străduit să obţină fondurile necesare unei astfel de lucrări. Întrucât nu s-au identificat sumele necesare pentru o perioadă mai îndelungată, începând cu intrarea României în Uniunea Europeană au fost deschise noi posibilităţi prin accesarea fondurilor europene. Astfel, în anul 2017 a fost depus proiectul Restaurare, Consolidare şi Integrare Turistică Catedrala Veche Romano-Catolică "Adormirea Maicii Domnului" - Iaşi, la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR-NE), care a fost aprobat în ziua de 14 decembrie 2017, iar lucrările efective de consolidare şi restaurare au început la 14 iunie 2018. În pregătirea acestor lucrări, încă din vara anului 2016 au început lucrările de cercetare arheologică, coordonate de arheol. Stela Cheptea, în interiorul catedralei.
Intrând în circuitul turistic al oraşului, ce va putea să vadă vizitatorul catedralei?
Frumuseţea şi bogăţia spirituală a catedralei este un dar pe care trebuie să-l împărtăşim şi celor din comunitatea în care ne aflăm, credincioşi sau nu, dar mai ales celor care iubesc arta, arhitectura şi istoria. Iar catedrala nu duce lipsă de astfel de elemente. Printre acestea, putem aminti:
- liniile minunate ale artei arhitecturale baroce, completate cu pictura splendidă a catedralei, care a fost executată în anul 1869 de către călugărul franciscan Giuseppe Carta din Palermo;
- altarul principal vechi şi cele două altare secundare, care au fost executate la Padova, cu marmură de Carrara în anul 1874;
- candelabrul din bronz Geriani din cupola centrală, precum şi candelabrele mici din navatele laterale, aduse de la Paris în anul 1904;
- orga clasică adusă în anul 1904 de la Jägerndorf - Austria;
- amvonul clasic cu basoreliefuri aurite, realizat în anul 1868;
- icoanele de la Calea Crucii, aduse de la Viena în anul 1873;
- cele două clopote aduse de la Viena şi instalate în anul 1777;
- în exterior, pe peretele sudic se află un ceas solar, realizat în anul 1813.
Pe lângă toate aceste bogăţii arhitecturale, care au fost restaurate şi puse în valoare, cu ocazia lucrărilor au fost aduse mai multe îmbunătăţiri.
Ca urmare a excavării pământului pentru structura de rezistenţă, precum şi a lucrărilor de cercetare arheologică, a rezultat la subsol un spaţiu similar cu zona principală a bisericii. Destinaţia acestui spaţiu va fi următoarea:
- prima parte a subsolului va avea rol de muzeu, unde vor fi expuse obiecte de ceramică, textile, monede etc., rezultate în urma cercetărilor arheologice (secolele XVI-XIX);
- a doua parte a subsolului, cruciera, este destinată zonei de necropolă, deoarece aici se găsesc osemintele ierarhilor şi preoţilor care au fost înhumaţi în catedrală.
Zona altarului este dedicată Fericitului Anton Durcovici, iar o icoană pictată de către pictorul Salvatore Seme, din Napoli - Italia, reprezintă trecerea la Domnul a episcopului nostru martir.
La nivelul parterului, în vederea completării şi adaptării la rigorile liturgice şi arhitecturale ale catedralei, au fost realizate un nou altar de jertfă şi un amvon nou (pupitru pentru lecturile sacre). Pentru realizarea acestor două elemente, s-a ţinut cont de arhitectura vechiului altar, precum şi de elementele decorative din picturile catedralei. Arhitectul celor două elemente noi este Ioan Sasu.
O noutate absolută o reprezintă realizarea vitraliilor care vor completa cele 12 ferestre ale catedralei. Fiind vorba de o biserică catedrală, imaginile îi vor reprezenta pe cei 12 apostoli, iar la fereastra rotundă din turnul catedralei este reprezentat Sfântul Paul, Apostolul Neamurilor. La realizarea lor, s-a folosit imaginea apostolilor realizată de către El Greco. Proiectul a fost făcut de către prof. Tereza Sinigalia, iar realizarea vitraliilor de către Victor Săraru la firma Galeria Ancora din Bucureşti.
La 15 septembrie vom trăi un moment istoric. Care este programul şi cine este invitat să participe la acest eveniment?
Da, într-adevăr, va fi un moment istoric, deoarece nu în fiecare zi se consacră un altar de catedrală, dar va reprezenta în acelaşi timp momentul când episcopul diecezei va reintra în biserica ce-i este sediu, biserica catedrală ce simbolizează şi legătura de credinţă şi de slujire cu toţi predecesorii săi. Suntem cu toţii invitaţi să participăm la acest eveniment, în mod special fizic, existând şi posibilitatea de a ne uni în rugăciune prin mijloacele de comunicare: ERCIS Media şi ERCIS FM. Ziua de 15 septembrie 2021, cu siguranţă, va intra în istoria Bisericii locale şi va fi marcată prin Sfânta Liturghie de consacrare a altarului şi sfinţire a lucrărilor de consolidare şi restaurare. Iar ca o încununare a acestei munci, în seara zilei de 14 septembrie, corul "Juvenes Ecclesiae", al tinerilor catedralei, va prezenta "Misa Încoronării".
Pr. Adrian Blajuţă
("Lumina creştinului", nr. 9/2021, p. 6-7)
