INTC Iaşi: "Zâmbiţi un pic mai mult". Interviu cu tinerii din Bucureşti
În aceste zile deosebite mulţi tineri şi-au mutat locuinţa la Iaşi. Printre cei prezenţi, grupul celor din Bucureşti s-au remarcat prin pălărioarele lor simpatice. Am intrat în vorbă cu ei şi trei dintre ei s-au oferit să răspundă la câteva întrebări. În continuare redăm discuţia avută cu Simona Farcaş, Valentin Petrilă şi Ciprian Bradu.
La ce v-aţi gândit când aţi auzit vorbindu-se pentru prima dată de posibilitatea de a veni la Iaşi pentru Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic?
Pentru mine a fost o veste minunată având în vedere că abia am împlinit 16 ani şi nu am mai participat până acum la astfel de întâlniri. Am fost foarte entuziasmat când am auzit de această posibilitate. Până acum am auzit despre INTC doar din relatările celor mai mari. De aceea, vestea posibilităţii de a veni la INTC am primit-o cu entuziasm şi bucurie.
Am văzut că aţi venit în număr mare la Iaşi. De ce aţi făcut această alegere?
În primul rând a fost o surpriză frumoasă şi pentru noi să vedem că ne-am strâns un grup atât de mare. Nu ne aşteptam, mai ales că în această perioadă tinerii au avut de susţinut examenul de Bacalaureat, iar apoi examenele de admitere la facultate. Chiar au existat cazuri în care unii au ajuns mai târziu la acest eveniment pentru că au trebuit să se înscrie la facultate, dar care totuşi au sosit pentru că şi-au dorit acest lucru. Cred că alegerea noastră e mai mult decât entuziasm, este ceva divin.
Suntem deja la sfârşitul primei zile a INTC 2012 şi aţi luat deja contact cu programul. Ce v-a impresionat cel mai mult astăzi?
Pe mine m-a impresionat cel mai mult momentul când s-a făcut împărţirea pe grupuri mici de cateheză. Fiind un grup mic, de 15-16 persoane, am putut aprofunda mai bine tema propusă la cateheză. Până acum acest lucru m-a impresionat cel mai mult, dar aştept cu interes şi Festivalul bucuriei din această seară.
La sfârşitul unei zile de INTC ce le-aţi spune celor prezenţi aici?
Unora le-aş spune să fie prezenţi la programul de cateheze, altora le-aş transmite să fie mai entuziaşti pentru că mă influenţează şi pe mine şi celor câtorva care au mai rămas le-aş spune să zâmbească un pic mai mult.
Cu siguranţă astăzi aţi participat la cateheze şi mese rotunde. Cu ce gând aţi rămas?
Mi-a rămas întipărit în minte cuvintele de la cateheză, ale pr. Cornel Cadar, care ne-a spus că noi, cei prezenţi aici, am fi ales calea cea strâmtă care duce la mântuire, nu pe cea largă, care duce la pieire şi că suntem apreciaţi pentru asta. Mă bucur că fac parte din acest grup. Mi-au plăcut aceste cuvinte şi m-am simţit încurajată.
Ce le-aţi transmite celor de acasă?
Le-aş transmite în primul rând mesajul acestui eveniment: să fie bucuroşi. Să încerce ca şi în momentele dificile să zâmbească şi să rămână fericiţi. De asemenea, le-aş recomanda ca data viitoare să nu mai rămână acasă, ci să vină la locul evenimentelor. Mai au o şansă duminică, când sunt aşteptaţi toţi tinerii doritori.
Claudiu Bulai
* * *
Secţiunea specială "Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic 2012" pe ercis.ro
