Iaşi: Sfânta Liturghie în solemnitatea Bunei-Vestiri şi consacrarea Diecezei de Iaşi Inimii Neprihănite a Mariei

În solemnitatea Bunei-Vestiri, 25 martie 2020, PS Iosif Păuleţ a prezidat sfânta Liturghie în catedrala din Iaşi, împreună cu preoţii şi surorile din Episcopie, în absenţa oricărui credincios laic din cauza restricţiilor pentru spaţiile închise. Prezent la sărbătoare a fost şi PS Petru Gherghel, episcop emerit. Surorile Veronica Albert şi Maria Lucaci, din cadrul Institutului diecezan "Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot", au sărbătorit jubileul de 25 de ani de viaţă consacrată.

În salutul său introductiv, păstorul diecezei s-a adresat celor prezenţi fizic, puţini. Cu precădere a salutat miile de persoane care, pe calea internetului sau a frecvenţei Radio Maria, erau în direct şi luau parte în spirit creştin la celebrarea euharistică. Perioada grea prin care trece lumea întreagă obligă la slujbe care interzic participarea credincioşilor din cauza pericolului răspândirii coronavirusului. Aceste interdicţii sunt respectate de Biserică în numele unei solidarităţi care este spre binele şi oamenilor.

Cântările animate de grupul mixt de preoţi şi surori din Episcopie au transmis celor care urmăreau această sfântă Liturghie, din ţară şi din străinătate, caracterul solemn de sărbătoare, cuvenit unei zile atât de însemnate în calendarul creştin. Lecturile au fost proclamate de cele două surori jubilante, care au putut să-şi exprime şi să-şi reînnoiască adeziunea şi consacrarea lor lui Dumnezeu, la 25 de ani dăruiţi în slujire după mărturisirea Crezului.

În predica rostită, PS Iosif Păuleţ a ţinut să pună în lumină unicitatea momentului Bunei-Vestiri în contextul istoriei mântuirii şi al istoriei întregii umanităţi. Nu păşirea pe lună din anul 1969 a fost evenimentul maxim pe care omenirea l-a înregistrat, ci intrarea în lume prin asumarea naturii umane în sânul virginal al Fecioarei Maria a Fiului lui Dumnezeu a fost cel mai mare eveniment al omenirii. Acest lucru a avut loc prin consimţământul tinerei din Nazaret, dat în deplină libertate lui Dumnezeu. În spatele acestui fiat al Mariei a stat exemplul de credinţă al atâtor figuri marcante din Vechiul Testament (Abraham, Moise, Isaia etc.) care nu au refuzat chemarea lui Dumnezeu şi au acceptat să devină colaboratorii săi spre binele atâtor oameni.

Fecioara din Nazaret, devenită prin consimţământ liber mama Cuvântului întrupat, este cea la care Biserica, în timpul de încercare pe care îl resimte puternic din cauza pandemiei, apelează cu ardoare şi încredere, implorând intervenţia ei tămăduitoare şi asistenţa plină de iubire pentru toţi oamenii.

La finalul celebrării, îngenuncheat înaintea altarului, împreună cu toţi preoţii concelebranţi, episcopul Diecezei de Iaşi a rostit rugăciunea de consacrare a Diecezei către Inima Neprihănită a Mariei, asemenea fericitului Anton Durcovici în ziua de 22 august 1948, în catedrala din Iaşi, în concordanţă cu gestul pe care alţi episcopi din ţară şi mai ales cei din Portugalia, Spania şi Polonia l-au făcut către Mama lui Dumnezeu. Timpul de încercare este diferit de cel de atunci, când ciuma comunismului sugruma tot mai mult activitatea Bisericii, însă el este puternic resimţit de oameni, care înţeleg să caute ajutor şi să se abandoneze lui Dumnezeu, pentru a fi ocrotiţi de orice contaminare şi păstraţi în sănătate.

Pr. Cristian Diac

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 25 martie: Iaşi: Sfânta Liturghie în solemnitatea Bunei-Vestiri şi consacrarea Diecezei de Iaşi Inimii Neprihănite a Mariei

Înregistrarea video:

Conținut extern de la Facebook Permite conținutul extern pentru a afișa acest material.
Deschide pe Facebook ↗

* * *

Consfinţirea Eparhiei de Iaşi către inima neprihănită a Mariei

Rugăciune rostită în catedrala din Iaşi la 22 august 1948

Preasfântă Fecioară Marie, Maica lui Dumnezeu şi mama noastră preaiubitoare, Eparhia de Iaşi, aruncată la picioarele tale, se consfinţeşte astăzi toată, în mod solemn inimii tale neprihănite, ca de acum înainte să domneşti pururi peste ea. Fecioară preacurată, Maica harului dumnezeiesc şi speranţa lumii, ascultă glasul copiilor tăi care te strigă într-ajutor şi primeşte închinarea noastră.

Fii totdeauna în mijlocul nostru cu harul ceresc şi cu binecuvântările tale, cu bunătatea şi ocrotirea ta de mamă. Fă ca în această eparhie să rămână mereu tare şi nezdruncinată credinţa în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, în tine, neprihănita şi preasfânta, precum şi în Biserica sfântă catolică, împreună cu capul ei văzut, Sfântul Părinte papa, urmaşul lui Petru şi locţiitorul lui Cristos pe pământ. Menţine tu pururi trează şi sporeşte în sufletul credincioşilor nădejdea în bucuriile netrecătoare şi veşnice. Cu văpaia inimii tale aprinde în inimile noastre flacăra iubirii de Dumnezeu şi a iubirii de oameni, potoleşte cu puterea ta ura şi vrajba dintre fraţi. Vino în ajutorul nostru ca să ne supunem cu răbdare creştinească la ostenelile muncii şi la toate încercările vieţii; fii apărătoarea noastră în toate primejdiile şi ispitele, fii călăuza noastră, ca să nu ne abatem nicicând din calea poruncilor lui Dumnezeu şi ale sfintei Biserici.

Adu-ţi aminte, Fecioară preamilostivă, că din timpuri străvechi, mai bine de şapte veacuri, în această Eparhie a Moldovei, numele tău a fost proslăvit şi invocat fără încetare. Generaţiile şi-au transmis una alteia pe aceste plaiuri recunoştinţa pentru binefacerile tale şi încrederea în bunătatea fără margini a inimii tale neprihănite, iar sus în ceruri sufletele nenumărate, care în timpul vieţii lor pământeşti făceau parte din această eparhie, îţi înalţă cântece de slavă şi de mulţumire, pentru că prin tine au ajuns la mântuirea veşnică.

Nu, mamă, nu este cu putinţă, ca acum să-ţi îndepărtezi ochii tăi cei milostivi de la noi, copiii tăi. Ştim prea bine că suntem nevrednici de acest nume glorios, din pricina păcatelor noastre şi a jignirilor ce ţi le-am adus prin ele, dar la cine să alergăm pentru a dobândi iertare şi har, dacă tu ne vei respinge? Priveşte căinţa noastră sinceră şi primeşte-ne din nou în rândul copiilor tăi!

Îndeosebi, inimă neprihănită a Mariei, ţi se dăruiesc şi se consfinţesc astăzi prin noi toţi cei ce se află în întregul cuprins al Eparhiei de Iaşi. Ţi se consfinţesc cucernicii părinţi preoţi, săvârşitori ai sfintelor taine, împreună cu tinerii leviţi şi elevi ai seminariilor noastre, precum şi sufletele închinate Domnului şi ţie în viaţa călugărească. Ţi se dăruiesc astăzi copiii nevinovaţi atât de scumpi inimii tale de mamă; ţi se consfinţeşte tineretul atât de primejduit de înşelăciunile şi vicleşugurile duhului rău; ţi se încredinţează şi se consfinţesc credincioşii care se află în puterea vârstei şi gârboviţi de ani. Toţi ţi se consfinţesc ţie în această zi, fiecare în parte şi familiile lor, parohiile toate şi eparhia întreagă, în frunte cu episcopul său.

Primeşte, Fecioară preasfântă, rugile şi suferinţele noastre drept ispăşire şi pentru întoarcerea păcătoşilor, a fraţilor noştri rătăciţi, care atât de mult, prin fărădelegile lor, rănesc inima preasfântă a lui Isus şi inima ta de mamă! Iartă-i, mamă îndurătoare, că nu ştiu ce fac; du-i şi pe ei la limanul mântuirii. Dobândeşte-le lor şi nouă tuturor, prin bunătatea ta, harul ca într-o zi să fim cu toţii în cer împreună cu tine, pentru a cânta milostivirile inimii tale neprihănite şi a proslăvi laolaltă bunătatea Treimii Preasfinte, care prin inima ta de mamă a binevoit să ne scape de osânda iadului şi să ne ducă la mântuire. Amin.

Inimă neprihănită a Mariei, roagă-te pentru noi!

Anton Durcovici,
episcop de Iaşi