S-a încheiat cea de-a doua serie a cursurilor de formare pentru preoţi, desfăşurate la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, în perioada 14-18 septembrie 2009. Au ţinut conferinţe: pr. Wilhelm Dancă, pr. Alois Bulai, pr. Lucian Farcaş, pr. Ştefan Lupu, pr. Cristinel Fodor, pr. Eduard Coşa, ÎPS Ioan Robu. Subiectele conferinţelor filozofice, biblice, morale, dogmatice, spirituale sau pastorale au intrat în tema generală: "Preotul, vestitor al Cuvântului, ministru al sacramentelor, conducător spiritual al credincioşilor, în slujirea noii evanghelizări", fiind împărţite în trei, după cum arată şi tema inspirată dintr-un document al Congregaţiei pentru Cler (1999): slujirea cuvântului, administrarea sacramentelor, păstorirea credincioşilor.
Conferinţele părinţilor profesori i-au făcut pe cei 72 de preoţi prezenţi să-şi reamintească de principiile care stau la baza slujirii lor. În fiecare după-amiază au fost discuţii asupra temelor de dimineaţă, întrebări, mărturii, schimb de experienţă pastorală între preoţi, dar şi între părinţii diecezani şi cei franciscani implicaţi în pastoraţie... Rugăciunea în comun, Liturghia, adoraţia şi Rozariul au întregit programul acestor zile.
Şi în această serie întâlnirea a fost, în Anul Sfintei Preoţii, o ocazie de întărire şi de reînnoire interioară, de "descoperire a farmecului vocaţiei", de reaprindere a entuziasmului de la început, după cum spune apostolul: "Îţi reamintesc să reaprinzi darul lui Dumnezeu care este în tine" (2Tim 1,6).
Sfântul Ioan Maria Vianney a stat în centru atenţiei ca un model de preot după inima lui Isus, care a slujit, s-a rugat şi i-a iubit mult pe credincioşii încredinţaţi lui. Viaţa lui a fost un semn care i-a îndreptat pe oameni spre Domnul. Cuvintele lui au răsunat în inima participanţilor: "Un păstor, un păstor după inima lui Dumnezeu, este cea mai mare comoară pe care bunul Dumnezeu o poate da unei parohii şi unul dintre darurile cele mai de preţ ale milostivirii divine".
Având în vedere că seriile au fost constituite în ordinea cronologică a promoţiilor, la Seminar s-au revăzut preoţii care odinioară au studiat în seminar aproape în acelaşi timp. Astfel, colegii de odinioară au depănat amintiri şi au rememorat momentele frumoase petrecute cu ani în urmă în Seminar. De asemenea, toţi au apreciat ospitalitatea gazdelor, precum şi condiţiile create în Seminar pentru desfăşurarea cursurilor.
Cursurile de formare au constituit şi o reîntâlnire cu episcopii care i-au hirotonit pe preoţi sau sub a căror păstorire sunt: PS Petru Gherghel şi ÎPS Ioan Robu. Colaborarea şi comuniunea cu episcopul, cu credincioşii şi între preoţi, precum şi problema fidelităţii în preoţie şi a preoţilor care au abandonat misiunea sau sunt în criză au fost subiecte care au trezit un mare interes. Episcopii i-au ascultat pe preoţi şi au răspuns la întrebările lor.
Cursurile i-au motivat pe cei mai mulţi să ducă lupta cea bună pentru sfinţirea vieţii, să fie păstori, după modelul lui Isus, păstorul cel bun, crainici autentici ai lui Cristos în slujirea oamenilor de astăzi. A fost reţinut îndemnul încurajator şi plin de speranţă de la finalul conferinţei unuia dintre profesori (pr. Cristinel Fodor): "Suntem norocoşi să trăim în acest timp în care par să se prăbuşească toate valorile, îndeosebi cele religioase, atât în poporul creştin, cât şi în noi, preoţii şi călugării, aproape ca o contralovitură. Toate se prăbuşesc astăzi? Nu. Dacă vrem, acestea sunt zorile care-l vestesc pe Cel Înviat".
Pr. Cornel Cadar
* * *
Impresii
La finalul întâlnirii au fost culese câteva gânduri. Tuturor li s-a pus întrebarea: "Ce v-a impresionat mai mult în aceste zile?". Câţiva au răspuns:
În exercitarea misiunii preoţeşti în parohie, slujitorul altarului se susţine prin formarea şi zidirea credincioşilor. Preotul se desăvârşeşte zidind pe credincioşii încredinţaţi. Respectul faţă de preot izvorăşte din slujirea umilă a cuvântului. (Pr. Serafim Romila)
"Întoarce-te la prima dragoste" spune Cartea Apocalipsului. 1) Aceste zile m-au dus înapoi cu 21 de ani şi am retrăit momentele de har care, alături de familia din sat şi de imaginea preotului tot din sat, au colaborat la formarea preotului din mine. 2) Prezenţa şi cuvântul episcopilor au reaprins entuziasmul din primii ani ai preoţiei. (Pr. Ştefan Socaciu)
Au fost zile de relaxare şi în acelaşi timp de reînnoire sufletească şi trupească, de trăire a preoţiei în comuniune cu ceilalţi preoţi din dieceză. (Pr. Marcel Moraru)
1) O nouă modalitate de a înţelege omul, ţinând cont de contextul actual în care trăim, o frază pe care o cunoşteam, dar mă bucur că s-a insistat pe acest lucru. 2) Invitaţia de a fi prieteni şi fraţi împreună cu episcopii şi cu ceilalţi preoţi, ţinând cont de pericolele ce ne pasc atunci când ne izolăm. Unitatea cu Cristos, confraţii şi credincioşii. (Pr. Francisc Fărcăşel)
În criza prin care trece lumea de azi, papa invită întreaga Biserică la rugăciune pentru a redescoperi drumul spre Dumnezeu. În primul rând, preoţii sunt chemaţi să-şi descopere propria vocaţie pentru ca, prin sfinţenia vieţii lor, să devină adevărate călăuze după exemplul sfinţilor care sunt "adevăraţii interpreţi ai Scripturii". (Pr. Iosif Răchiteanu)
1) Totul a fost frumos şi impresionant. Temele prezentate la conferinţe de părinţii profesori au fost frumoase şi benefice pentru formarea noastră. 2) Ceea ce nu pot uita şi mi-aş dori să fac, sper din toată inima, în continuare că nimeni nu poate cere dacă nu dă, nimeni nu va putea pretinde dacă nu va demonstra, nimeni nu va putea vorbi până nu va face. (Pr. Daniel Ghitiu)
1) Să conştientizăm valoarea, frumuseţea şi rolul unic şi special pe care îl are preoţia (preotul) de a fi mijlocul (mijlocitorul) eficace spre sfinţirea şi mântuirea poporului lui Dumnezeu. 2) Să (simţim) trăim bucuria de a fi preot în sensul de a colabora cu Cristos, ca împărăţia sa să se instaureze pe pământ. 3) De a trăi din plin comuniunea preoţească. 4) Să ne îmbogăţim sufleteşte cu experienţa pe care ne-au relatat-o diferiţi preoţi. 5) Să fim la înălţimea vocaţiei noastre de preoţi aşa cum doreşte Cristos şi Biserica. (Pr. Laurenţiu Cucuteanu)
Cea mai frumoasă întâlnire colegială din ultimii 20 de ani în care am simţit că nu sunt singur şi că toţi lucrăm şi ne pregătim permanent pentru a face faţă tuturor provocărilor. (Pr. Inocenţiu Arcana)
1) În urma acestor cursuri, pe lângă gândurile frumoase, trăirea în seminar pentru câteva zile a reînviorat în mine tot ce am învăţat în seminar şi chiar în sfânta preoţie. 2) Gândul cel mai frumos a fost că preotul trebuie să fie un semn viu care să conducă spre Cristos. Preotul prin care trebuie văzut Dumnezeu. 3) Viaţa de preot este extraordinar de frumoasă dacă este trăită după voinţa lui Dumnezeu, împreună cu Isus. (Pr. Carmil Farţade)
În aceste zile de formare prin conferinţele pregătite de ordin filozofic, exegetic, moral, spiritual şi pastoral, am reuşit să reevaluez cele două pelerinaje pe care le-am făcut la Ars. Rugăciunea făcută împreună, împărtăşirea propriilor experienţe personale şi pastorale au dat o culoare vie şi frumoasă nu numai zilelor de formare, ci şi vieţii pastorale care continuă cu un nou elan. (Pr. Iacob Stolnicu)
1) După exemplul sfântului Ioan Vianney să-l lăsăm pe Isus să trăiască în noi. 2) Construim comuniunea prin moartea eu-lui. M-a impresionat exemplul dat de pr. Cristinel Fodor despre preotul tânăr de la Cluj (pr. Orban Laszlo) care a murit în anul 2008 pentru a salva un student de la înec. (Pr. Iosif Dămătăr)
Fără doar şi poate cel mai mult m-a impresionat cuvântul ÎPS Ioan Robu care a punctat realităţi concrete, vorbind de la inimă la inimă şi făcând diferenţa între teorie şi practică, ceea ce de altfel aşteptam cu toţii. Comuniunea nu se realizează în lucruri ştiinţifice, traduse din autori străini, ci în adaptarea principiilor de bază şi a legilor la mentalitatea contextului nostru de viaţă. Astăzi e nevoie de modele viabile şi nu de "teoreticieni" care să se întreacă în noutatea limbajului sau în "deşertăciune". Mărturia vieţii venea de sus în jos, iar acum fiecare aşteaptă de la celălalt! Şi totuşi, competiţia rămâne mereu deschisă! (Pr. Iosif Gîrleanu)
Un gând care mă îndeamnă să dau mărturie: că aceste zile au fost zile de har. Comuniunea la toate actele comune, deschiderea şi interesul pentru a trăi cât mai bine darul preoţiei. Am rămas impresionat de conferinţele şi mărturiile preoţilor, care sincer m-au întărit spiritual şi cultural. Mă simt obligat să dau mărturie de ceea ce am primit. (Pr. Gabriel Dancă, OFMConv)
Am primit o mare încurajare pentru dăruirea mea ca preot asemenea sfântului Ioan Maria Vianney. (Pr. Isidor Mârţ)
Aşa cum preoţii din Vechiul Testament şi-au unit glasurile (trompetele) şi au reuşit dărâmarea zidurile Ierihonului, la fel şi noi trebuie să ne înălţăm glasurile, să înconjurăm cetatea lumii de azi pentru a reuşi dărâmarea zidurilor păgâne ridicate de societate în faţa lui Dumnezeu şi a sacrului. (Pr. Robert Gaşpal)
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 14-18 septembrie: Iaşi (ITRC): A doua serie de cursuri de formare a preoţilor
* * *
Iaşi (ITRC): A doua serie de cursuri de formare permanentă a preoţilor
