Miercurea Cenuşii marchează în Biserica Romano-Catolică începutul Postului Mare. PS Iosif Păuleţ, episcopul Diecezei de Iaşi, s-a rugat împreună cu credincioşii adunaţi miercuri seara, 26 februarie 2020, în catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi Calea sfintei cruci şi a prezidat sfânta Liturghie în cadrul căreia a avut loc ritul impunerii cenuşii. Au fost prezenţi la celebrare PS Petru Gherghel, episcop emerit, preoţi care slujesc la Episcopie şi numeroşi credincioşi.
Celebrarea liturgică a debutat cu devoţiunea Căii sfintei cruci, cea mai cunoscută şi iubită din timpul Postului Mare. PS Iosif Păuleţ a condus rugăciunile de la staţiuni, iar PS Petru Gherghel a purtat crucea, flancat de doi preoţi care ţineau lumânările. Credincioşii, în număr crescând, îşi plecau genunchii de fiecare dată la cuvintele: "Ne-nchinăm ţie, Cristoase, şi te binecuvântăm!"
La sfânta Liturghie, în cadrul omiliei, PS Iosif Păuleţ a exprimat care este sensul pe care îl are Miercurea Cenuşii şi cum trebuie să fie parcurs drumul de pregătire pentru sărbătoarea Învierii Domnului: "Această zi cheamă la o schimbare, la schimbarea interiorului nostru, la schimbarea inimii". Iar cenuşa, pe care oamenii o primesc pe cap "aminteşte de condiţia omului, de fragilitatea noastră".
Atunci când primesc cenuşa pe cap, oamenii aud una dintre cele două formule prevăzute pentru acest moment: "Aminteşte-ţi, omule, că pământ eşti şi în pământ te vei întoarce" şi: "Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!" La ce anume trebuie să ne convertim? Răspunsul episcopului a fost unul clar şi concis: la iubire, căci aceasta este esenţa Evangheliei. Acest lucru îi revine fiecărui creştin să facă în timpul celor 40 de zile de post.
De aceea, a spus mai departe păstorul diecezei, postul este "timpul verificării propriei vieţi în lumina Adevărului. În lumina lui Cristos suntem chemaţi să ne verificăm propria viaţă". Acest timp este structurat pe trei etape, aşa cum spune chiar Isus: pomana, rugăciunea şi postul. Isus ţinteşte la interiorul omului, pe acesta îl interpelează. Înţelegerea acestor trei etape poate fi variată şi aplicată de fiecare în mod subiectiv la viaţa proprie.
Pomana, a precizat episcopul, ne ajută "să ne deschidem la nevoile altora; să devenim pâinea frântă pentru alţii, să ne frângem pe noi atunci când dăm ajutor semenului nostru". Rugăciunea e în primul rând sfânta Liturghie, apoi devoţiunea Căii sfintei cruci. Dar este şi "rugăciunea personală care ar trebui să ne pună în ascultarea lui Dumnezeu". Ascultăm textele din Biblie. Îl ascultăm pe cel căruia de cele mai multe ori îi vorbim numai noi. Când vorbim de post, trebuie să înţelegem ce înseamnă foamea: "Nu e vorba de foamea trupească, ci de foamea după Dumnezeu, după cuvântul său. Aşa cum nu putem trăi fizic dacă nu mâncăm, tot aşa nu putem trăi sufleteşte dacă nu mâncăm hrana lui Dumnezeu".
După omilia a urmat binecuvântarea cenuşii şi impunerea ei pe capetele credincioşilor. Împreună cu cei doi episcopi, alţi şapte preoţi au impus cenuşa, făcându-i conştienţi pe cei care s-au apropiat prin acest gest simplu, dar expresiv, de necesitatea întoarcerii la Dumnezeu, datorită căruia existăm, de care depindem întru totul şi spre care ne îndreptăm.
Timpul de pregătire pentru sărbătoarea Paştelui, început cu Miercurea Cenuşii, să apropie sufletele credincioşilor de cel care a suferit şi a murit pentru mântuirea oamenilor!
Pr. Cristian Diac
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 26 februarie: Iaşi: Începutul Postului Mare
* * *
Înregistrarea transmisiunii celebrărilor din Miercurea Cenuşii, în direct prin sistemul video din catedrală: www.ercis.ro/media
