Copiii din Parohia "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" din Iaşi i-au invitat în parohia lor pe copiii din Parohia "Sfântul Anton" tot din Iaşi, sâmbătă, 26 martie 2011, la un moment de comuniune fraternă pentru a se cunoaşte reciproc, pentru a se ruga şi juca împreună.
Fiind Postul Mare, timp în care trebuie să ne apropiem mai mult de Isus, fratele nostru, care şi-a dat viaţa pentru noi, prin apropierea de fraţii noştri, în care trebuie să vedem chipul lui Isus, noi, copiii din Parohia "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" din Iaşi, i-am invitat în parohia noastră pe copiii din Parohia "Sfântul Anton" tot din Iaşi, sâmbătă, 26 martie, la un moment de comuniune fraternă pentru a ne cunoaşte reciproc, pentru a ne ruga şi juca împreună.
Am început programul prin a le ura bun venit oaspeţilor noştri din Parohia "Sfântul Anton" şi prin a ne cunoaşte între noi.
După ce ne-am cunoscut îndeajuns pentru a petrece împreună o zi frumoasă ca între fraţi am mers în biserică, în faţa altarului, pentru a fi alături de Fiul lui Dumnezeu, urmându-l pe Calea Crucii.
Noi am numit această cale a crucii, specifică pentru copii şi compusă doar din şase staţiuni: "Pelerinajul de la pomul neascultării, la pomul ascultării". Această cale a crucii a avut ca fir conducător tema ascultării şi ca imagine-ghid, aceea a unui pom. Acest drum al crucii a fost văzut ca un pelerinaj, ca o călătorie, care pleacă de la un copac - cel al lui Adam, al neascultării - pentru a ajunge la un alt copac - cel al lui Isus, al ascultării, la crucea sa.
Staţiunile impare au reprezentat modelul neascultării, iar cele pare, în schimb, au reprezentat modelul ascultării.
La prima staţiune am privit la Adam, care a mâncat din pomul oprit, iar la încheierea celei de-a şasea staţiuni l-am contemplat pe noul Adam, Isus Cristos, privind la noul pom, cel al ascultării, pomul crucii, care produce roadele mântuirii.
Adam este cel care a căzut în păcat şi nu a ascultat de Dumnezeu. Pomul din care a mâncat Adam este semnul neascultării faţă de Dumnezeu. Crucea pe care a murit Isus este semnul ascultării faţă de Dumnezeu. Aşadar, Adam este fiul neascultării, iar Isus este fiul ascultării. Şi cu toţii trebuie să ne asemănăm cu Isus.
Pe această calea a crucii, unde l-am însoţit pe Isus, fiecare dintre noi am primit câte un ghiveci cu pământ şi o cruce micuţă făcută din crenguţe pe care am pus-o în pământul din ghiveci, iar în noaptea Învierii trebuie să înlocuim crucea cu o lumânare. Noi, care suntem pământul, trebuie să facem ca harul ascultării, care este crucea, să rodească în inima noastră în tot acest timp al Postului Mare, iar în noaptea Învierii, acest har să ne lumineze drumul către Domnul cel Înviat.
După acest moment de rugăciune a urmat o mică gustare, apoi am continuat programul nostru cu o misterioasă căutare de comori, pe echipe, cu copii din ambele parohii, care, la sfârşit, ascundea un mic premiu. Şi chiar dacă la sfârşitul acestui joc a fost premiată doar o singură echipă, cu toţii am câştigat noi prietenii foarte frumoase.
Totodată, unii dintre băieţi s-au lăsat conduşi de talentul lor fotbalistic şi au încins un meci amical de fotbal interparohial, care s-a jucat cu intensitate şi s-a finalizat cum nu se putea mai bine cu un scor egal.
Am încheiat programul cu o rugăciune, în care i-am mulţumit lui Dumnezeu că ne-a ajutat să fim împreună pentru această zi. Ne-a părut rău când ne-am despărţit, însă această părere de rău a fost umbrită de dorinţa tuturor de a ne revedea peste două săptămâni, când, de data aceasta, gazda vor fi copiii din "Parohia Sfântul Anton".
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea pe situl parohiei www.sfterezaiasi.cnet.ro
A consemnat Lorena-Amelia Vînache (Parohia "Sfânta Tereza" Iaşi)
