Cercetaşii din România, pentru al paisprezecelea an consecutiv, prin cei nouă reprezentanţi care au fost la Viena, după ce au trăit experienţa întâlnirii cu cercetaşi din aproape 30 de ţări, din mai multe confesiuni (catolici, ortodocşi, protestanţi, musulmani) au adus în ţară Lumina păcii de la Betleem. În ziua de 19 decembrie patru oraşe, Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj, au devenit puncte de celebrare a luminii.
La Iaşi, sărbătoarea s-a desfăşurat începând cu ora 11,00, în catedrala "Adormirea Maici Domnului", unde episcopul Petru Gherghel a fost însoţit de asistenţi spirituali şi de numeroşi cercetaşi veniţi din centrele locale: Pildeşti, Sagna, Iaşi, Bacău "Sfântul Nicolae", Adjudeni, Nicolae Bălcescu, Paşcani, Hălăuceşti, Bălţaţi, Valea Lupului... Alături de ei au fost reprezentanţi ai Acţiunii Catolice din mai multe parohii şi credincioşi din Iaşi.
În introducere şi înainte de momentul împărţirii Luminii, Preasfinţitul a prezentat câteva date istorice, a insistat asupra gratuităţii luminii din partea lui Dumnezeu şi i-a invitat pe toţi să o ducă mai departe. Ca mesaj special, le-a cerut cercetaşilor să se simtă favorizaţi de afirmaţia Sfântului Părinte papa Benedict al XVI-lea, care, făcând referinţă la Ziua Mondială a Păcii de la 1 ianuarie, afirma că "dacă vreţi să cultivaţi pacea, apăraţi creaţia".
La predică asistentul spiritual general, preotul Alois Hîrja, a prezentat simbolismul Luminii de la Betleem. Ideile principale pot fi găsite în aceste citate:
- ea se integrează în minunatul limbaj al simbolismului, limbaj care primeşte în Biserică, în cercetăşie un rol educativ şi formativ: căci simbolismul utilizează "limbajul semnelor" pentru a vorbi despre realitatea profund misterioasă şi impalpabilă care este dincolo de faptele şi aparenţele banale ale vieţii; simbolismul descoperă prin transparenţa spiritului, prezenţa adevărurilor înalte şi sugestiile lui;
- cu emoţii, jertfe şi chiar sacrificii, însăşi activitatea ca atare este impresionantă prin amploare, colaborare şi spiritul de pace ce domină susţinerea acordată "semnului" ca atare;
- dacă sunt atât de mişcătoare eforturile participanţilor, profundă, interesantă şi misterioasă este realitatea impalpabilă pe care o prezintă, iar adevărurile înalte şi sugestiile lui ne conduc la marele plan al mântuirii şi în inima iubirii lui Dumnezeu. Lumina de la Betleem este simbolul lui Isus, lumina lumii, simbolul adevărului veşnic oferit oamenilor de Dumnezeu, simbolul salvării, al iertării, al reconcilierii şi al păcii;
- adevăraţii "purtători ai luminii" sunt cei care trăiesc în caritate, în "libertatea adevărată", care păstrează "lumina lui Isus aprinsă" şi "poartă lumina prin întuneric ca să-i găsească pe cei pierduţi, să vadă drumul spre infinit"
Această activitate a avut în Iaşi o etapă intermediară, dar importantă, care a devenit un punct nodal de unde, ca razele soarelui, "purtătorii de lumină" au purtat-o în multe localităţi din Moldova, în multe biserici, instituţii medicale, asistenţă socială şi de educaţie, la o mulţime nenumărată de familii sărace şi bogate, la o multitudine de copii, tineri, adulţi şi vârstnici.
Pr. Alois Hîrja
