Joi, 2 martie 2023, în Parohia Fundu Răcăciuni a avut loc înmormântarea părintelui Valentin Bulai, decedat în ziua de 27 februarie, după o suferinţă îndelungată. Au fost prezenţi: PS Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi, colegii, un mare număr de preoţi, credincioşii din Parohia Fundu Răcăciuni, din Parohia Schineni, unde părintele a fost paroh timp de treisprezece ani, dar şi din alte parohii, unde pr. Valentin a slujit între timp.
Aşadar, joi, 2 martie, începând cu ora 10.30...
Comunitatea din Fundu Răcăciuni, aşa cum ne-a obişnuit la sărbători, a întins tot ce avea mai frumos şi mai popular pe garduri şi pe porţi: lăicere, ştergare, icoane, flori, ca şi cum urma să aibă loc o sărbătoare frumoasă, totul ca înmormântarea părintelui Valentin, "fiul satului", să fie mai degrabă un moment frumos, decât un moment de suferinţă.
Preoţii, împreună cu episcopul, după trasul clopotului, s-au îndreptat cu greu din casa parohială spre biserică din cauza mulţimii mare de credincioşi care au ales să participe la înmormântare.
După ce pr. Nicu Butacu, secretarul episcopului, a dat citire câtorva date referitoare la activitatea de slujire a pr. Valentin Bulai, a urmat prohodul. Cu toţii ne-am unit în rugăciune şi în cântare, rugându-l pe Dumnezeu pentru cel care ne-a fost coleg şi prieten.
"Cred că Răscumpărătorul meu trăieşte şi în ziua cea din urmă din pământ voi învia...", un adevăr de care eram cu toţii convinşi şi asta s-a simţit din glasul tuturor participanţilor.
Au urmat lecturile sfinte, iar pr. Daniel Cimpu, colegul pr. Valentin, a ţinut predica.
"Cum să nu mulţumim astăzi lui Dumnezeu pentru colegul nostru, pr. Valentin Bulai, spunea pr. Daniel, după ce am văzut la el o adevărată lecţie de credinţă şi de răbdare. Ne-a impresionat încă din seminar prin generozitatea sa, dar şi prin capacitatea lui de sacrificiu", fapt subliniat şi la sfârşitul Liturghiei, mai ales de credincioşii din comunitatea de la Schineni, acolo unde a renovat biserica, casa parohială, cimitirul şi capela mortuară, dar şi în filialele parohiei în egală măsură.
Simţind că sfârşitul îi este aproape, cu răbdare şi tenacitate i-a sunat pe unii mai apropiaţi, salutându-i şi "lăsându-i cu bine". A rugat-o pe asistenta care îi era alături în spitalul din Bacău să-i aprindă lumânarea, pentru că simţea că "urmează să plece..." Şi chiar dacă nu a plecat imediat, până la urmă a plecat... Îşi pusese totul la punct: testamentul, liturghiile pe care le mai avea de celebrat, ceruse ultima ungere, viaticul, asigurându-se că doar astfel poate pleca liniştit!
După Sfânta Liturghie solemnă, preoţi şi laici, i-au mulţumit lui Dumnezeu pentru părintele Valentin, pentru ceea ce a fost, ca şi pentru slujirea pe care a făcut-o.
La capătul sicriului, pe un scăunel simplu, se afla mama părintelui, plină de zile. Un baston era sprijinul ei în durere. Din când în când îşi mai ridica privirea şi suspina. Ce-o fi fost în sufletul ei de mamă?! Mulţumită că fiul îi era preot, mângâiată de cuvintele frumoase spuse despre Sfinţia Sa, alături de familia lărgită, l-a însoţit până la cimitir.
"Odihna cea veşnică dă-i-o lui, Doamne!" Acestea au fost ultimele cuvinte, ultima rugăciune înălţată către Dumnezeu de către păstorul diecezei, PS Iosif Păuleţ, încredinţând pământului trupul său, ca Domnul să-l învie în ziua de apoi.
Colegii preoţi, preoţii în general, credincioşii care l-au cunoscut, rămânem cu imaginea părintelui Valentin Bulai, un preot "şugubăţ", optimist, un preot care avea mereu la el expresia: "Lasă, mă, o să vezi că o să fie bine!"
Dumnezeu să te odihnească împreună cu sfinţii săi, părinte Valentin, coleg şi prieten!
Pr. Felician Tiba
* * *
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto:
- 2 martie: Fundu Răcăciuni: Funeraliile părintelui Valentin Bulai. Foto: Eduard Petrea
- 2 martie: Fundu Răcăciuni: Funeraliile părintelui Valentin Bulai (II)
* * *
Din arhiva ercis.ro:
Gândurile comunităţii din Schineni la funeraliile părintelui Valentin Bulai
Fundu Răcăciuni: Funeraliile părintelui Valentin Bulai
O viaţă pentru Viaţă. In memoriam pr. Valentin Bulai
A trecut la Domnul pr. Valentin Bulai
