Filmul Fratelui meu din exil - o cronică a epocii staliniste în România bazată pe scrisorile Monseniorului Vladimir Ghika - a primit premiul Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) pentru cel mai bun documentar de lung metraj, ex-aequo cu documentarul Faust - drumul clipei, realizat de Laurenţiu Damian.
Scrisorile inedite care stau la baza filmului Fratelui meu din exil au fost căutate şi descoperite de realizatoarea Ana Boariu de-abia în anul 2007 şi au fost publicate sub îngrijirea ei în volumul cu acelaşi titlu, apărut la editura Galaxia Gutenberg în 2008.
Exista un singur indiciu care a determinat-o pe Ana Boariu să caute corespondenţa: sentinţa de condamnare a lui Vladimir Ghika. Pentru a fi trimis aceste scrisori, pentru a fi avut curajul să vorbească deschis şi să descrie situaţia din România, aşa cum era ea cu adevărat, Vladimir Ghika a fost condamnat în 1953 de tribunalul militar Bucureşti la trei ani de temniţă grea.
Monseniorul Vladimir Ghika, nepot al ultimului domnitor al Moldovei şi preot catolic al Diecezei de Paris, a decedat la închisoarea Jilava un an mai târziu, în 16 mai 1954, după ce fusese condamnat cu un an mai devreme pentru corespondenţa purtată cu Vaticanul şi, totodată, pentru scrisorile trimise fratelui său Dimitrie, fost ministru de externe al României, exilat în Elveţia.
Proiectul filmului a aşteptat trei ani să găsească o finanţare, fiind de trei ori respins la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC). A fost în cele din urmă coprodus de asociaţia SIGNIS ROMÂNIA şi de KTO, televiziunea catolică din Paris, şi a fost difuzat până în prezent doar de televiziuni din Franţa şi Elveţia. În România, filmul a fost lansat pe DVD cu ocazia simpozionului organizat joi, 4 martie 2010, de Academia Română şi intitulat "Vladimir Ghika, martir în România".
Numele Monseniorului Ghika se va număra probabil curând printre cele ale sfinţilor martiri români, procesul de beatificare fiind în curs.
*
Pornind de la scrisorile inedite ale Monseniorului Vladimir Ghika, adresate fratelui său Dimitrie, în Elveţia, filmul Fratelui meu din exil vorbeşte despre instalarea regimului comunist în România şi încercarea statului totalitar de a desfiinţa Biserica Catolică, în perioada stalinistă.
Nepoţi ai ultimului domnitor al Moldovei, fraţii Ghika sunt personalităţi importante ale mediului diplomatic şi religios din prima jumătate a secolului al XX-lea. Amândoi au traversat două războaie mondiale, dar nu şi-au imaginat că adevăratul dezastru de-abia urma să vină.
În anul 1948, odată cu plecarea regelui Mihai din România, câţiva oameni, strict cei aflaţi în serviciul regelui, au putut să îl însoţească în exil. Dimitrie şi Vladimir Ghika au fost printre puţinii care au putut să îşi aleagă soarta. Dimitrie şi soţia sa, Elisabeta Ghika, doamnă de onoare a reginei Elena, au ales să plece în exil, în Elveţia. Monseniorul Vladimir Ghika a refuzat să părăsească ţara. A fost arestat în 1952, condamnat de regimul comunist la trei ani de temniţă grea, pentru complicitate la crimă de înaltă trădare. A murit la Jilava, la 16 mai 1954, la vârsta de 80 de ani. Timp de cinci ani, între 1948-1952, Vladimir Ghika a trimis fratelui său, Dimitrie, refugiat în Elveţia, peste 15 scrisori care alcătuiesc o cronică emoţionantă şi unică a perioadei staliniste în România.
După cum se ştie, scrisori din România spre Europa de Vest, datând din acea perioadă, sunt aproape inexistente: corespondenţa era supravegheată, iar persoanele ce încercau să trimită informaţii erau arestate şi condamnate la închisoare pentru trădare de ţară.
Monseniorul Ghika a trimis scrisori în străinătate prin curierul diplomatic, în special prin intermediul Ambasadei Franţei.
Motivul declarat pentru care a fost condamnat la închisoare a fost pentru că a întreţinut, prin legaţiile străine, legături cu Vaticanul şi a înlesnit această corespondenţă şi pentru Monseniorul Menges, conducător clandestin al Bisericii Catolice din România. Unul dintre capetele de acuzare făcea referire şi la scrisorile trimise fratelui său, Dimitrie, în Elveţia.
Filmul este o producţie SIGNIS ROMÂNIA / KTO; producător executiv: SIGNIS ROMÂNIA (str. General Berthelot, 19, sector 1, 010164-Bucureşti, tel. 021/3118688; fax 021/2015481; www.signis.ro, e-mail: [email protected].
Informaţiile au fost preluate dintr-un comunicat de presă
al Biroului de Presă al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti
