În luna octombrie copiii din Faraoani au avut o iniţiativă deosebită prin faptul că au oferit rugăciunea sfântului Rozariu pentru toţi preoţii români care lucrează în misiune, dar nu numai, incluzându-i aici şi pe cei cărora ei le vestesc cuvântul lui Dumnezeu pentru a-l primi cu mai multa disponibilitate. Cu aceasta ocazie, s-au hotărât să facă unele mici renunţări băneşti pentru copii din Africa.
La sfârşitul lunii a fost invitat părintele Isidor Mârţ care le-a vorbit cât de frumoasă este viaţa de misionar şi ce anume presupune ea, iar, la încheiere, părintele a participat la rozariul organizat de copii, a celebrat sfânta Liturghie şi la sfârşit a primit oferta pe care copiii din aceasta parohie au făcut-o pentru copii din Africa, pentru ca, atunci când se va întoarce în misiune, să le ofere dulciurile la care au renunţat ei.
Despre toate acestea surorile de la Congregaţia "Maria Bambina", împreună cu copiii la cererea părintelui Isidor, care au avut şi iniţiativa acestei acţiuni, au scris un articol.
Pr. Emanuel Lucaci
* * *
Iubirea este molipsitoare şi nu lasă indiferent
Dacă pentru mulţi luna octombrie este o lună obişnuită, pentru noi, copiii din parohia Faraoani, a fost o lună angajantă. Nu a fost numai luna sfântului Rozariu, ci şi o lună în care am aprofundat şi am trăit cu adevărat ce înseamnă să fii misionar, mărturisitor al iubirii lui Dumnezeu pentru cei care nu-l cunosc. Cateheţii au început prin a ne căuta un simbol care să ne sensibilizeze pentru a vedea în Biserică necesitatea susţinerii misionarilor, dar şi a acelora care aşteaptă persoane care să li-l vestească pe Dumnezeu. La picioarele Sfintei Fecioare Maria am încercat să reprezentăm globul pământesc, dintr-un carton căruia i-am dat forma pământului umplându-l cu nisip, punând în evidenţă astfel imaginea unui deşert în care cuvântul lui Dumnezeu este necesar precum apa într-un pământ uscat. Ţinând cont că, din şase miliarde de persoane, doar un miliard îl cunosc pe Dumnezeu, am început prin participarea la rugăciunea sfântului Rozariu să plantăm câte un firicel de iarbă în acel deşert pe care-l reprezentasem rugându-ne astfel pentru toţi misionarii de pe toate continentele, în special pentru misionarii din Africa. În fiecare seară pe clase încercam să reprezentăm printr-un alt simbol specific disponibilitatea pe care o avem de a ne alătura misionarilor fiind:
o rază de soare
o flacără
o floare pentru fiecare continent
o notă dintr-un portativ muzical
o lumânare aprinsă sau o bobiţă din rozariul misionar
După Liturghie, dornici de a cunoaşte mai multe despre misiuni şi misionari, ne opream pentru a asculta şi a ne lua un angajament în urma citirii din viaţa sfinţilor martiri (copii, mame, preoţi etc.), dar şi momente din viaţa misionarilor noştri trimişi în Africa.
Pentru că am fost sensibilizaţi de situaţia precară a multor copii din Africa, ne-am gândit să ne apropiem de ei printr-o renunţare la mofturile noastre de copii (mai puţine dulciuri) pentru a le oferi lor.
Cu mult entuziasm şi nerăbdare am pregătit ultima zi a lunii octombrie într-un mod special, întrucât l-am avut ca invitat în mijlocul nostru pe părintele misionar Isidor Mârţ care a fost o surpriză plăcută pentru noi şi mult aşteptată.
Înainte de rugăciunea sfântului Rozariu ne-am adunat împreună în oratoriu pentru a-l asculta pe părintele Isidor care ne-a împărtăşit cu multă bucurie şi entuziasm experienţa sa misionară prin diapozitive, fotografii şi, mai ales, prin multe întâmplări pe care le-a trăit, dar care ne-au transmis dorinţa de a creşte cât mai repede şi de a merge în ţările de misiune.
După această întâlnire am intrat în biserică pentru a ne ruga sfântul Rozariu, dispuşi după forma rozariului, cu o lumânare aprinsă, împreună cu părintele Isidor, care a celebrat şi sfânta Liturghie animată de copii dând astfel o nuanţă de sărbătoare comunităţii. Entuziasmaţi de tot ceea ce am descoperit în această lună şi de bucuria pe care părintele Isidor ne-a transmis-o, am oferit cu multă dragoste renunţările noastre copiilor din Africa, dar şi promisiunile noastre de a-i susţine pe preoţii misionari prin rugăciune.
În inimile noastre a rămas un loc mereu deschis pentru fiecare misionar care va dori să ne îmbucure prin prezenţa sa în mijlocul nostru, dornici de a face mereu mai multe pentru o lume mai bună în care diferenţele rasiale să nu constituie nici o piedică, ci să fie un mijloc de îmbogăţire reciprocă.
