Biserica din Gherăeşti
Biserica din Gherăeşti

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).

Gherăeşti

În Gherăeşti iniţiativa de a ridica un monument dedicat eroilor neamului a aparţinut căminului cultural "Constantin Gheorghiu", înfiinţat în anul 1923. Urmând îndemnul Mons. Ulderic Cipolloni, gherăeştenii şi-au manifestat dorinţa de a avea în mijlocul comunităţii lor un monument care să amintească generaţiilor viitoare jertfa pe care au realizat-o soldaţii pe câmpul de luptă. Însă din cauza unor controverse între parohul Ioan Bogleş şi primăria locală privind locul de amplasare a monumentului, lucrările au fost amânate. În anul 1927, iniţiativa a fost preluată de parohul ortodox Th. Popovici, care a propus membrilor căminului cultural distribuirea de cocarde tricolore în folosul monumentului eroilor care urma a fi ridicat[1]. După formarea unui comitet special pentru soluţionarea acestei probleme, la propunerea noului primar, P. Gherghel, consiliul comunal Gherăeşti a decis la 24 februarie 1935 să construiască un monument al eroilor pe terenul din faţa primăriei[2]. Pentru finalizarea lucrării, conducerea căminului cultural a solicitat şi obţinut la 22 decembrie 1936 aprobarea din partea Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale pentru strângerea sumei de 40.000 lei, rezultată din vânzarea unor cărămizi fabricate special în acest scop. Inaugurarea monumentului urma a fi făcută prin tragere la sorţi de către cei doi preoţi ai comunei - ortodox şi catolic; prin rotaţie urma a se asigura şi serviciul divin la monument, în cursul primilor ani de după inaugurare[3].

Monumentul eroilor
din Primul Război Mondial
La 25 aprilie 1937, sfatul căminului cultural a desemnat o comisie formată din localnicii Ianuş Bereşoaie, Vasile Roca, Dumitru Apostol şi Adam Bârgăuanu şi s-a hotărât strângerea de fonduri pe baza listelor de subscripţie. În cursul anului 1938 s-au luat în considerare mai multe proiecte aparţinând Societăţii Naţionale "Cultul Eroilor", iar la 22 august 1938 a fot aprobat proiectul artistului Mihai Gruccischi. Apoi, a fost comandată piesa intitulată "Vulturul". Construcţia urma să se facă din beton armat, îmbrăcat cu mozaic. Termenul finalizării lucrării a fost fixat la 15 septembrie 1918, însă a fost primit abia la 30 aprilie 1939[4].

În acea perioadă comunitatea catolică din Gherăeşti era păstorită de părintele Ioan Mărtinaş. Gherăeşti, deşi era o localitate majoritar catolică, nu avea întotdeauna un primar catolic, iar în ceea ce priveşte şcoala din localitate, directorul şi cadrele didactice repartizate erau în marea majoritate ortodocşi, ceea ce a dus adesea la o relaţie tensionată între parohie şi autorităţile locale. În contextul inaugurării monumentului eroilor neamului, preotul ortodox, ca reprezentant al Bisericii naţionale, adică Biserica Ortodoxă Română, susţinea să oficieze slujba de sfinţire a monumentului[5]. În această situaţie, având în vedere prevederile Dreptului canonic din acea vreme, părintele Mărtinaş se adresează episcopului Mihai Robu care îi răspunde că întrucât monumentul a fost ridicat prin contribuţia în cea mai mare parte a populaţiei catolice, sfinţirea să fie făcută de preotul catolic. În cazul în care acest lucru nu i-ar fi fost permis de autorităţile civile, părintele Mărtinaş urma să nu asiste la sfinţirea făcută de preotul ortodox, având posibilitatea de a invoca libertatea conştiinţei. La inaugurarea civilă a monumentului, în schimb, părintele Mărtinaş poate asista împreună cu totul poporul credincios catolic, deoarece acest act, nefiind unul religios, este unul patriotic, de la care nu poate lipsi[6].

Ceremonia sfinţirii monumentului a avut loc la 14 mai 1939, cu participarea sătenilor din Gherăeşti şi din Ferdinand şi a oficialităţilor locale şi judeţene. Monumentul a fost sfinţit de preoţii ortodocşi, iar ceremonia s-a încheiat cu defilarea străjerilor şi a premilitarilor din Gherăeşti şi Săbăoani, precum şi a membrilor sfatului căminului cultural, după care a urmat o horă organizată de tinerii din sat. Pe monument au fost inscripţionate numele a 93 de eroi din Gherăeşti, începând cu cel al preotului Matei Gheorghiu, paroh ortodox de Gherăeşti în anii Primului Război Mondial.

Pe frontispiciul acestui monument stă scris: "Admiraţie, recunoştinţă şi glorie eroilor din Gherăeşti".

Lista eroilor căzuţi la datorie

1) Pr. Gheorghiu Mat.

2) Lt. Dumitraşcu Gh.

3) Serg. Enăşoaie M.D.

4) Serg. Năstase Gh.

5) Cap. Blaj D.M.

6) Cap. Agachi V.V.

7) Cap. Ciobanu V.Al.

8) Cap. Luca V.V.

9) Cap. Gheţ M.Mr.

10) Cap. Ciobotaru G.St.

11) Cap. Enăşoaie M.T.

Soldaţi:

12) Ionaşcu Z.V.

13) Andrii P.D.

14) Ciobanu I.Is.

15) Ciobanu P.D.

16) Gherguţ G.Gos.

17) Pal P.Ant.

18) Râtan D.P.

19) Ciobanu R.Gi.

20) Cobzaru M.M.

21) Lorenţ M.P.

22) Andro M.M.

23) Farcăş M.Is.

24) Zăpodeanu D.M.

25) Nacu A.C.

26) Benea St.

27) Iştoc Fr.M.

28) Ionaşcu Z.N.

29) Nenică P.V.

30) Anghel M.G.

31) Gherghelucă G.M.

32) Dâscă Mr.M.

33) Cobzariu G.P.

34) Gherghelucă Gim.

35) Androşcă Mr.G.

36) Onofrei R.I.

37) Barticel M.Mr.

38) Blaj P.A.

39) Grigoriu L.

40) Lobodă M.P.

41) Ailenei A.P.

42) Enăşoae P.M.

43) Hazaparu G.D.

44) Moraru I.G.

45) Ivănescu V.

46) Cojocaru A.Gr.

47) Ailenei I.V.

48) Apreotesei V.G.

49) Androşcă P.M.

50) Apostol V.G.

51) Agachi G.V.

52) Blaj M.A.

53) Diac D.V.

54) Dancă A.Gh.

55) Iştoc G.V.

56) Mancaş N.V.

57) Mătălică G.P.

58) Râtan A.P.

59) Glodeanu C.I.

60) Bordeianu Aug.

61) Ciobanu M.Mr.

62) Cocuţ G.M.

63) Enăşoaie A.D.

64) Hazaparu P.V.

65) Mihăluţ M.M.

66) Ciobanu T.P.

67) Herciu D.P.

68) Androşcă M.V.

69) Puţanu G.M.

70) Simion V.M.

71) Ghiojan P.Gh.

72) Berăşoaie M.P.

73) Dancă A.V.

74) Toma P.D.

75) Trandafir P.

76) Cherecheş M.P.

77) Iştoc I.D.

78) Anghel G.C.

79) Anghel G.M.

80) Dâscă P.D.

81) Grigoriu C.S.

82) Iftimie N.

83) Apreotesei V.I.

84) Giurgi G.P.

85) Tăraţă I.C.

86) Diac D.M.

87) Serg. Pascu Gh.

88) Cap. Pavel I.

89) Cap. Dâscă G.V.

90) Sold. Gherghelucă G.A.

91) Serg. Cocuţ P.I.,

92) Serg. Andrei D.V.

93) Serg. Andro Brutaru F.A.

Monumentul eroilor
din Al Doilea Război Mondial
Rămân de identificat eroii catolici, de descris monumentul, precum şi de redat celelalte inscripţii.

În anul 2000 s-a construit un al doilea monument, pentru eroii căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, între anii 1939-1945, având următoarele caracteristici: înălţime - 9 m; statuia - 2 m; alee - lăţime 6 m şi lungime 25 m. Pe monument sunt gravaţi 103 eroi.
 

Michail Iulian Echert

Note:
[1] Cf. D. Doboş, "Căminul Cultural «Constantin Gheorghiu»" în AaVv Gherăeşti. Un sat din ţinutul Romanului, "Presa Bună", Iaşi, 2003, p. 240-241.
[2] Cf. D. Doboş, "Căminul Cultural «Constantin Gheorghiu»" în AaVv, Gherăeşti. Un sat din ţinutul Romanului, p. 241.
[3] Ibidem.
[4] Ibidem, pp. 241-242.
[5] Cf. A. Despinescu, "Comunitatea parohială catolică Gherăeşti în secolul al XX-lea" în AaVv, Gherăeşti. Un sat din ţinutul Romanului, "Presa Bună", Iaşi, 2003, p. 135-136.
[6] Cf. APRC Gherăşti, dosar 1/1938-1941, f. 103.

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (IX): Gherăeşti

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.