În zorii zilei de 20 noiembrie 2020, Dumnezeu l-a chemat la sine pe Eduard Lisacoschi, unul dintre ultimii mărturisitori ai credinţei din perioada persecuţiei comuniste. Se îndrepta spre venerabila vârstă de 90 de ani, dar Dumnezeu l-a vrut lângă El, pentru a-l adăuga cetei martirilor şi mărturisitorilor care au suferit pe pământ pentru simplul motiv că erau creştini practicanţi. Sau poate Fericitul Anton Durcovici, căruia "Edy" - cum îl alintam noi, prietenii săi, pe domnul inginer Eduard Lisacoschi - i-a fost ministrant în perioada 1948-1949, l-a vrut mai aproape de el şi de Tatăl ceresc.
Chiar în ziua în care dumnealui a decedat, eu, după o dimineaţă plină de satisfacţii didactice, deoarece avusesem 5 ore de istoria Bisericii la seminariştii din Iaşi, am primit un telefon din partea Episcopiei prin care eram informat despre acest eveniment trist, cu rugămintea să compun câteva rânduri despre acest catolic dedicat încă din tinereţe Bisericii locale de Iaşi, scriind astfel istorie.
Cu sufletul îngreunat de o astfel de ştire, mi-am făcut curaj să deschid volumul spiritual al amintirilor care m-au legat de acest mărturisitor al lui Cristos. Astfel, după ce am încercat să-mi aduc aminte principalele activităţi în care cărările noastre s-au intersectat, mi-am dat seama că volumul despre care aminteam mai sus se încheie cu aceeaşi imagine de la începutul său, şi anume: piesele de şah, "create" de "Edy" în puşcărie, "pentru a nu înnebuni". Într-adevăr, în ianuarie 2000, fiind vicar parohial la catedrală, am mers şi l-am vizitat cu ocazia "sfinţirii caselor". Încă nu-l cunoşteam... După rugăciunea obişnuită, m-a invitat să mă aşez şi, dintr-un dulap a scos nişte piese mici de şah, mi le-a arătat şi m-a întrebat de unde cred eu că le are. În ignoranţa mea, i-am răspuns rapid: "Aaa... piese de şah magnetic". A zâmbit cuminte şi mi-a povestit toată istoria suferinţelor sale din puşcăriile comuniste. Iar ultima amintire cu "Edy" a fost legată de aceleaşi piese, pe care le-a oferit Fundaţiei "Anton Durcovici", cu ocazia unui simpozion, ţinut pe 15 martie 2017, la Roman, dedicat Fericitului Anton Durcovici, unde am fost şi eu invitat în calitate de vicepostulator al Cauzei episcopului Anton Durcovici.
De amintit că "Edy" a fost arestat în noaptea de 2/3 mai 1949, pentru singurul motiv că era ministrantul episcopului Anton Durcovici şi că nu voia să le spună securiştilor nimic despre viaţa şi activitatea acestuia. Astfel, în perioada 1949-1950, tânărul "Edy" a trebuit să sufere numeroase chinuri "in odium fidei".
În cei 20 de ani de prietenie duhovnicească, acest fidel ministrant al Fericitului Anton Durcovici mi-a povestit de nenumărate ori, pe îndelete, despre figura impresionantă a episcopului martir, dar şi despre ceea ce însemna tortura din închisorile comuniste. Întreaga viaţă a dus dorul acelor Sfinte Liturghii din capela palatului episcopal, în care "eram numai noi doi, eu şi episcopul... Era, cu adevărat o atmosferă cerească!". Acum această dorinţă i s-a împlinit: păstorul şi-a reîntâlnit oiţa.
De altfel, întâlnirea spirituală cu păstorul său a fost o constantă încă de pe pământ, pentru că la toate conferinţele şi intervenţiile la TV sau la radio, "Edy" vorbea ca şi cum episcopul martir ar fi fost de faţă. Totuşi, momentul cel mai intens a fost acela în care, cu ocazia beatificării, pe 17 mai 2014, a purtat în procesiune relicvele Fericitului Anton Durcovici.
Asemenea episcopului său, ministrantul deţinut "Edy" nu a rostit nicio vorbă de dojană contra torţionarilor săi, nici în perioada de anchetă şi nici după ce a ieşit din închisoare, spunând mereu: "Va avea Domnul grijă şi de ei!". Iar acest lucru îmi dă convingerea că prietenul meu şi al fiecărui catolic din Dieceza de Iaşi, mărturisitorul "Edy", este acum în compania martirilor din cer, mijlocind de la Domnul pentru fiecare dintre noi, multe şi mari haruri pentru ca la rândul nostru, încurajaţi de exemplul său, să putem trece nevătămaţi prin încercările vieţii, iar la sfârşit să ne putem bucura împreună, alături de sfinţii şi îngerii lui Dumnezeu.
Requiescat in pace!
Pr. Fabian Doboş
* * *
Eduard Lisacoschi s-a născut la 11 octombrie 1931, la Botoşani. A decedat la 20 noiembrie 2020.
Înmormântarea domnului Eduard Lisacoschi va fi marţi, 24 noiembrie 2020, la ora 11.00, în cimitirul Eternitatea din Iaşi.
* * *
Eduard Lisacovschi - Mărturii despre Episcopul Anton Durcovici, în emisiunea "Universul credinţei", la TVR 1:
TVR3, Lumina creştinului: Viaţa episcopului Anton Durcovici (16 februarie 2014):
* * *
Din arhiva ercis.ro, despre Eduard Lisacovschi:
Iaşi: Filmări în catedrală pentru "Memorialul durerii"
Iaşi: Papa Francisc în România. Ediţie specială de la Iaşi la Digi24
Roman: Conferinţă dedicată episcopului Anton Durcovici, organizată de fundaţia care îi poartă numele
"Ep. Anton Durcovici. Corpus Domini" ("Lumina creştinului", 2/2014)
Pe urmele episcopului martir la Sighetu Marmaţiei
Iaşi: 125 de ani de la naşterea ep. Anton Durcovici
* * *
"Canonul sfint al monseniorului". Eduard Lisacoschi despre ep. Anton Durcovici, în "Ziarul de Iaşi", 1 martie 2010, ediţia online
