Editura "Sapientia" anunţă apariţia cărţilor: A ieşit semănătorul... Predici. Volumul II: Postul mare şi Timpul Pascal, scrisă de pr. Claudiu Dumea; Manual de filozofie sistematică - Epistemologie, gnoseologie scrisă de Battista Mondin.
A ieşit semănătorul... Predici. Volumul II: Postul mare şi Timpul Pascal, scrisă de pr. Claudiu Dumea a apărut în colecţia "Omiletica", în format 14x20, are 720 pagini şi poate fi achiziţionată de la toate librăriile catolice din ţară la preţul de 35 lei.
A ieşit semănătorul... este titlul unei serii de volume în care părintele Claudiu Dumea, cunoscut profesor şi duhovnic la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sf. Iosif" din Iaşi doreşte să publice predicile pe care le-a compus şi ţinut în diferite comunităţi catolice, de-a lungul anilor săi de activitate pastorală. În volumul de faţă sunt adunate predicile pentru Postul Mare şi Timpul Pascal. Pentru fiecare duminică, sărbătoare de poruncă sau zile feriale pot fi găsite mai multe modele de predici, cele mai multe cu tematica specifică acestui timp: explicarea celor 10 porunci pentru zilele feriale ale Postului Mare şi nuanţarea valorii sublime a sfintei Liturghii pentru zilele feriale din ciclul pascal.
Postul Mare este un timp binecuvântat care ne invită la "antrenament" spiritual prin practicarea pomenii, prin creşterea în caritate. În acest sens, scria şi papa Benedict al XVI-lea în ultimul său mesaj pentru acest timp sfânt: "Fără îndoială, dacă Postul Mare este cursul de exerciţii spirituale anuale în cadrul anului liturgic, acestea trebuie să asume conotaţiile specifice triplului şi inseparabilului dar: al rugăciunii, postului şi pomenii. Pe de altă parte, convertirea inimii şi a vieţii îşi are obiectivul în caritatea activă, al cărei izvor este Euharistia".
Şi papa Ioan Paul al II-lea a indicat linia directoare a acestui timp de har; în acest sens, el scria următoarele cuvinte în Mesajul pentru Postul Mare din anul 2005: "În fiecare an, Postul Mare constituie o ocazie potrivită pentru a intensifica rugăciunea şi penitenţa, pregătindu-ne astfel inimile spre împlinirea cu smerenie a voinţei dumnezeieşti; în acest scop, ne va fi indicat un itinerar spiritual care ne pregăteşte să retrăim marele mister al morţii şi învierii lui Cristos, itinerar constituit de o ascultare atentă a cuvântului lui Dumnezeu şi de practica mortificării".
Cristos a îndeplinit lucrarea răscumpărării omului şi a preamăririi desăvârşite a lui Dumnezeu mai cu seamă prin misterul său pascal, prin care, murind, a nimicit moartea noastră şi, înviind, ne-a redobândit viaţa. De aceea, triduumul pascal al Pătimirii şi Învierii Domnului străluceşte ca o culme a întregului an liturgic. Aşadar, importanţa pe care o are duminica pentru săptămână, solemnitatea Paştelui o are pentru întregul an liturgic. Aceasta este precedată de sacrul triduum pascal, supranumit şi triduumul pascal al pătimirii şi învierii Domnului, care începe de la Liturghia de seară a Cinei Domnului, îşi are centrul în vigilia pascală şi se încheie cu Vesperele Învierii Domnului. În Vinerea Patimilor şi, după caz, chiar şi în Sâmbăta Sfântă până la vigilia pascală, se celebrează pretutindeni sfântul post pascal.
Vigilia pascală, din noaptea sfântă în care a înviat Domnul, este socotită ca "maica tuturor vigiliilor"; în ea Biserica lui Cristos aşteaptă priveghind învierea şi o celebrează în sacramente. Aşadar, întreaga celebrare a acestei vigilii sacre trebuie să se desfăşoare noaptea: fie să înceapă după lăsarea nopţii, fie să se sfârşească înainte de zorii duminicii.
Cele cincizeci de zile de la duminica Învierii până la duminica Rusaliilor se sărbătoresc în bucurie şi veselie, ca o unică zi de sărbătoare, "marea duminică". Acestea sunt zilele în care se cântă cu precădere Aleluia. Duminicile din acest timp sunt socotite duminici ale Paştelui şi, după duminica Învierii, sunt numite duminica a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a şi a VII-a a Paştelui; acest timp sfânt de cincizeci de zile se încheie cu duminica Rusaliilor.
Primele opt zile ale timpului pascal constituie octava Paştelui şi sunt celebrate ca solemnităţi ale Domnului. În a patruzecea zi după Paşte se celebrează Înălţarea Domnului; acolo unde nu este sărbătoare de poruncă, este fixată în duminica a VII-a a Paştelui.
Feriile de după Înălţare până în sâmbăta dinaintea Rusaliilor pregătesc pentru venirea Duhului Sfânt, Mângâietorul.
Pentru a trăi cu bucurie creştină şi cu seriozitate toate aceste momente de har şi creştere spirituală, pr. Claudiu Dumea ne oferă, prin pildele şi cuvintele frumoase din acest volum, o bogăţie spirituală ce nu trebuie ignorată.
Cu siguranţă, apariţia acestui nou volum de predici, sau mai bine spus, acest tezaur de înţelepciune umană şi creştină, va suscita interesul nu doar al sufletelor doritoare de progres spiritual, ci şi al celor care iubesc frumosul, care caută înţelepciune, "... căci nu este alta şi mai frumoasă şi mai cu folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor" (Miron Costin), iar cel ce va citi acest nou volum al părintelui Claudiu Dumea se va îmbogăţi cu siguranţă şi va creşte spiritual.
*
Manual de filozofie sistematică - Epistemologie, gnoseologie, scrisă de Battista Mondin, apare în colecţia "Diverse", în format 15x21, are 286 de pagini şi poate fi achiziţionată de la toate librăriile catolice din ţară la preţul de 20 lei.
Autorul acestei cărţi este părintele Battista Mondin, care a fost profesor de filozofie timp de peste 50 de ani la diferite instituţii ecleziastice de învăţământ superior, mai ales la Universitatea Pontificală "Urbaniana" din Roma. Pentru a veni în ajutorul modelării unei gândiri filozofice şi a cultiva "iubirea de înţelepciune", care parcă e din ce în ce mai absentă, părintele Mondin a compus un adevărat compendiu - Manual de filozofie sistematică - care expune în şase volume principalele ramuri ale filozofiei, privite cu precădere prin prisma tomistă. Aceste şase volume au fost traduse în limba română de dr. Wilhelm Tauwinkl, sub coordonarea şi controlul ştiinţific al pr. dr. Wilhelm Dancă. Cel de-al doilea volum din acest compendiu tratează despre epistemologie şi cosmologie şi vede pentru prima oară lumina tiparului în limba română.
Cosmologia (din limba greacă) este studiul istoriei şi evoluţiei universului, mai ales originilor şi destinului său, fiind strâns legată de fizică. De altfel, rolul ei în istoria ştiinţei a fost de prim rang până la progresul diferitelor ştiinţe ale naturii (chimie, fizică, fizică atomică, nucleară, cuantică etc.). Este studiată în astronomie, filozofie şi religie.
În antichitate episteme semnifica "cunoaştere", "ştiinţă" şi era contrariul cuvântului doxa care însemna "părere", "opinie", deci o cunoştinţă nesigură. Aşadar, epistemologia este studiul cunoaşterii de tip ştiinţific.
O primă operaţie a epistemologiei este distincţia între cunoaşterea de tip comun, general-uman şi cunoaşterea ştiinţifică. Se consideră cunoaştere de tip ştiinţific, acea cunoaştere care are următoarele însuşiri: se îndepărtează de cunoaşterea comună şi de bunul simţ, descompune automatismele mentale generate de experienţa cotidiană, matematizare, utilizarea metodelor speciale: modelarea, axiomatizarea, formalizarea etc.,
obţine ca produse, cunoştinţe cel puţin verificabile dacă nu verificate. Epistemologia poate avea ca obiect cunoaşterea ştiinţifică în general fiind numită epistemologie generală. Cunoaşterea cunoaşterii ştiinţifice specializate constituie epistemologii particulare îndepărtându-se de reflecţia filozofică.
Cercetarea cunoaşterii ştiinţifice se face preponderent inductiv deoarece fără contribuţiile oamenilor ce produc ştiinţă obiectul epistemologiei nu se dezvoltă. Pe lângă generalizările asupra procesului cunoaşterii ştiinţifice se procedează şi la o analiză critică din perspectiva teoriei generale a cunoaşterii umane, ca de exemplu prin descoperirea supoziţiilor filozofice preexistente în teoria şi metoda utilizată de omul ştiinţei. Epistemologia descinde din latura cognitivă a filozofiei şi se încadrează în teoria ştiinţei desemnată prin termenul de metaştiinţă sau scientologie. Epistemologia se inserează în grupul disciplinelor ce studiază ştiinţa alături de istoria ştiinţei, metodologia ştiinţei, sociologia ştiinţei, economia ştiinţei, psihologia ştiinţei, logica ştiinţei, etc.
Sub aspect metodologic specificul epistemologiei este cercetarea critică a fundamentelor cunoaşterii ştiinţifice. În epistemologia generală se procedează prin analiză directă, prin analiza logică formalizantă, analiza istorică-critică precum şi prin analiză experimental-genetică.
Şi acest volum se bucură de un aparat critic amplu şi eficient, care-l îndrumă pe cititor în studiul amănunţit al ştiinţelor filozofice analizate în acest volum; ceea ce poate fi o încurajare şi pentru cititorii mai puţin familiarizaţi cu filozofia şi ramurile ei.
Andrei Dumitrescu
*
A ieşit semănătorul... Predici. Volumul II: Postul mare şi Timpul Pascal
Claudiu Dumea, Ed. "Sapientia", 2008, 14x20, 720 p., 35 lei
Manual de filozofie sistematică - Epistemologie, gnoseologie
Battista Mondin, Ed. "Sapientia", 2008, 15x21, ISBN 978-973-8980-16-4, 15x21, 286 p., 20 lei
