În urmă cu 25 de ani venea de la Roma un document al Papei Ioan Paul al II-lea, în care citeam, plin de bucurie și recunoștință, că, „în virtutea puterii noastre supreme, hotărâm următoarele: înălțăm teritoriul Administraturii Apostolice din Moldova la rangul și demnitatea de dieceză cu numele de Chișinău”. Era încununarea unui parcurs deloc ușor, început pe 28 octombrie 1993, când a fost înființată Administratura Apostolică din Republica Moldova; dar era și o recompensă a lui Dumnezeu pentru lupta pe care credincioșii dintre Prut și Nistru și de dincolo de el au dus-o decenii pentru a-și păstra intact numele de creștin și prenumele de catolic; și nu doar de a-l păstra, ci și de a-l transmite generațiilor următoare, astfel încât acest nume și acest prenume să dăinuie în continuare pe aceste plaiuri binecuvântate de Creator.
Păstrez bine în memorie clipa în care am aflat despre decizia Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea de a răspunde pozitiv, cu multă deschidere și imensă iubire, la cererea pe care i-am adresat-o, având la inimă binele spiritual al credincioșilor catolici pe care îi păstoream deja de opt ani, de a institui, pe fundamentul deja existent, adică Administratura Apostolică din Republica Moldova, o dieceză, care ar fi fost prima cuprinsă în hotarele țării care m-a primit și m-a adoptat și în care slujesc și după 36 de ani. Primul lucru pe care l-am făcut în acel moment a fost să intru în biserică și, cu mâinile împreunate pentru rugăciune, să-i mulțumesc lui Dumnezeu și Maicii Bunului Sfat pentru acest dar atât de minunat pe care îl făcea, prin mâinile urmașului apostolului Petru, Bisericii locale din Moldova. Mai exista în acea zi încă un motiv de recunoștință, și anume că dieceza își primea și primul episcop titular „de Chișinău”. Iar a fi primul nu este doar o onoare; este și o responsabilitate mare, este o cruce pe care, fără ajutorul lui Dumnezeu, chiar și după 25 de ani, ar fi fost imposibil să o port. Dar credeam atunci – cred și acum – că Dumnezeu nu pune niciodată pe umerii noștri fragili o cruce mai grea decât cea pe care o putem purta.
Era nu doar un capăt de drum de eforturi, de muncă apostolică, de rugăciune și dăruire a slujitorilor care se dedicau trup și suflet binelui spiritual al credincioșilor și gloriei lui Dumnezeu, ci și un nou început, un nou suflu prin care Duhul Sfânt umfla pânzele Bisericii noastre locale, pentru a o duce acolo unde vrea (cf. In 3,8), adică mai aproape de Dumnezeu, mai aproape de oameni, mai aproape de acea împărăție pe care el, în bunătatea sa negrăită, a pregătit-o celor ce se tem de el (cf. Ps 31[30],20). Conștient de asta, în Scrisoarea pastorală pe care am trimis-o pe 5 decembrie 2001, prin care vesteam în Biserica locală din Republica Moldova marea bucurie a înființării Diecezei de Chișinău și numirea primului ei episcop, scriam: „Suntem însă în fiecare moment sămânța mică de muștar plantată de Dumnezeu în acest pământ și de aceea ne aflăm mereu înaintea unui nou început, care are avantajul de a conține și speranțele sale caracteristice”. Speranțele, pentru că „speranța nu înșală” (Rom 5,5) și în ea „am fost mântuiți” (Rom 8,24), cum ne asigură sfântului apostol Paul; despre speranța noastră (cf. 1Pt 3,15) am dat și dăm mărturie; și vom da, pentru că la asta am fost chemați.
Privind înapoi la cei 25 de ani de la înființarea Diecezei de Chișinău, mă cuprinde un deosebit simțământ de mulțumire pentru tot ceea ce s-a reușit să se facă în acest sfert de veac; și nu s-a făcut puțin. Mulți dintre noi păstrăm în memorie evenimentele trecute pentru a ne avânta, plini de zel, după acest prezent, spre viitorul pe care Dumnezeu ni-l așterne în față. I-am cerut părintelui Petru Ciobanu să pună în scris această rememorare a trecutului pentru a fi ca o lecție de învățat pentru viitor. Iar el s-a dedicat acestei cereri cu dăruirea lui de fiu al acestui pământ, al acestei diecezei și cu spiritul unui bun istoric care știe să scoată din tezaurul păstrat în izvoare lucruri noi și vechi (cf. Mt 13,52). Rodul acestei munci îl țineți în mână, îl puteți citi, răsfoi, privi și da mai departe, pentru ca această istorie pe care eu, confrații mei preoți, multe persoane consacrate și mulți credincioși am trăit-o pe viu – și care în această carte a devenit literă și imagine – să ajungă la cât mai mulți.
Închei cu invocația atât de frumoasă care se găsește în Rugăciunea euharistică „pentru diferite necesități”:
„Reînnoiește, Doamne, în lumina evangheliei, Biserica ta care este în Republica Moldova. Întărește legătura unității dintre credincioșii și păstorii poporului tău, împreună cu papa nostru Leon și cu mine, nevrednicul tău slujitor, cu întregul colegiu episcopal, pentru ca poporul tău să strălucească în această lume sfâșiată de dezbinări, ca un semn profetic al unității și al înțelegerii”.
Așa să ne ajute atotputernicul și milostivul Dumnezeu prin mijlocirea Maicii sale preasfinte, cea a Bunului Sfat, și a sfântului Papă Ioan Paul al II-lea. Amin.
Chișinău, 28 august 2026, în comemorarea sfântului Augustin.
✠ Anton Coșa,
episcop de Chișinău
* * *
„Creștin îmi este numele, catolic mi-e prenumele”. O istorie a Bisericii Catolice din Republica Moldova
Petru Ciobanu, Ed. „Sapientia”, 2026, ISBN 978-606-578-644-8, 17x24 cm, 424 p., 100 lei
* * *
Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurată prin comandă (cu plata taxelor aferente expedierii):
Din Librăria „Presa Bună”:
- prin poștă: Librăria „Presa Bună”, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26; 700064-Iași
- prin telefon și WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 și 19.00; duminica, între orele 10.00 și 18.00
- prin e-mail: [email protected]
- prin Internet: www.librariapresabuna.ro
*
De la Librăria „Sapientia”:
- prin poștă: Librăria „Sapientia”, Str. Th. Văscăuțeanu, nr. 6; 700462-Iași
- prin e-mail: [email protected]
- prin telefon: 0754.826.814
- prin website (online): www.editurasapientia.ro sau www.librariasapientia.ro
- direct din Librăria „Sapientia” din Iași (incinta Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași)
- sau la librăriile catolice partenere
* * *
Vă invităm să accesați pagina „Noutăți editoriale” pe www.ercis.ro
