"Libertatea obligă la organizarea responsabilă a viitorului"
Anul 1989 este anul profundelor schimbări pentru Europa.
Timp de peste 40 ani, Europa a fost împărţită în două blocuri de putere, cel din est fiind stăpânit de către regimul comunist. De-a curmezişul Europei a fost trasată aşa numita Cortină de Fier - iar pentru trecerea ei mulţi din est şi-au riscat viaţa - şi a fost dărâmată prin mişcări şi acţiuni pentru "Pâine şi libertate".
Popoarelor din Europa Centrală şi de Est le-a reuşit in annus mirabilis (anul miracolelor, anul extraordinar) prin revoluţii paşnice şi de catifea, să schimbe structurile politice şi sociale din ţările lor şi să promoveze libertăţi mari pentru oamenii lor.
Revoluţiile au fost o dovadă că socialismul cu oamenii lui şi a modului cum a fost înţeleasă societatea nu au putut împlini aşteptările şi nevoile oamenilor.
Având la bază înţelegerea umană, după care individul este pur şi simplu considerat un instrument sau o parte a unui întreg în societate, şi a libertăţii de decizie şi a neluării în considerare a responsabilităţii personale şi a delegării acesteia în vederea atingerii binelui comun, este un mod de considerare inechitabil pentru persoana umană atât ca individ, cât şi ca fiinţă socială. Oamenii prin străduinţele lor au iniţiat schimbările politice acum 20 de ani pentru mai multă libertate, pentru respectarea drepturilor omului şi echitate socială, aceste schimbări au reuşit să dea jos Cortina de Fier şi să mijlocească o nouă unitate la nivel European.
Aşteptări dezamăgitoare
Astăzi, la 20 de ani de la aceste schimbări paşnice, oamenilor din Europa li se arată că nu toate aşteptările trezite de revoluţiile de catifea au ajuns să se împlinească. Chiar dacă prin libertatea câştigată au fost deschise multiple posibilităţi ale organizării politice, totuşi anumite interese s-au impus şi se vede că mulţi cetăţeni nu văd şi nu au înţeles libertatea câştigată ca o şansă şi obligaţie pentru o mai multă responsabilitate în direcţia binelui comun, ci doar o extindere a posibilităţilor individuale de acţiune. Transformarea economică a condus în unele ţări din Europa, din cauza lipsei unor condiţii cadru a funcţionării economiei de piaţă, la crearea unor structuri de putere, a căror acţiune are urmări fatale pentru echitatea socială.
O economie care s-a sustras de la responsabilitatea socială a condus în cadrul proceselor cadru ale globalizării la forme noi de marginalizare socială, instabilitate şi nesiguranţă şi o reducere sistematică a posibilităţilor politice a statelor naţionale din perspectiva echilibrului social între diferitele grupuri sociale.
Ca urmare a escaladării nesiguranţei şi a adâncirii prăpastiei sociale între diferitele grupuri sociale, în loc să contribuie la sprijinirea reformei statului pluralist şi democratic, forţele politice populiste şi duşmănoase la adresa democraţiei câştigă tot mai multă influenţă.
Având în vedere aceste situaţii este necesar să ne amintim de scopurile de bază ale oamenilor în anul 1989 şi să căutăm căi comune, cum şi care au fost premisele pentru ca aşteptările oamenilor care au determinat revoluţia să poată fi îndeplinite.
Kolping Europa a indicat şi menţionat deja în Manifestul de Salzburg din anul 1996 câteva premise de bază care trebuie îndeplinite, pentru a asigura în Europa un sistem politic şi social al libertăţii, demnităţii umane, al păcii şi al echităţii sociale. Mai ales în situaţia de astăzi, trebuie să ne amintim aceste puncte ale Manifestului de la Salzburg.
Asigurarea democraţiei
Evenimentele istorice ne arată, că sistemul democraţiei reprezentative a statului şi a guvernului este cel în care: libertatea cetăţenilor, demnitatea umană, drepturile de bază ale oamenilor sunt asigurate şi mai departe peste nivelul individului poate fi asigurat binele comun prin existenţa grupurilor sociale din care acesta (fiecare individ) face parte. Concomitent se adevereşte din experienţele istorice, că o democraţie reprezentativă numai atunci este vie şi cu capacitate de acţiune, dacă este asimilată de cetăţeni, iar drepturile libertăţii lor să nu le înţeleagă ca un fel de absolutizare a libertăţii individuale, ci în spiritul modelului omului creştin, să recunoască responsabilitatea socială şi să o ia pe deplin în considerare.
Mişcarea Kolping consideră că o mare responsabilitate constă în a aduce în amintirea membrilor săi cele două dimensiuni ale modelului omului creştin, şi din consecinţele date să pună în evidenţă acţiunea individuală. Astfel membrii trebuie ca împreună, într-un mod responsabil să gândească, să vorbească şi să acţioneze în societate şi să fie încurajaţi pentru angajamentul democratic.
În spiritul învăţăturii social catolice, Mişcarea Kolping se lasă condusă de înţelegerea de sine a statului, în care statului i se solicită să creeze un set de reguli prin care puterile economiei de piaţă şi dinamica pieţelor să fie puse în echilibru cu cerinţele îndreptăţite ale echităţii sociale. Actuala criză a economiei financiare împreună cu consecinţele asupra economiei reale, evidenţiază ce urmări poate avea faptul că puterile de pe piaţă nu sunt strâns legate în condiţii cadru ordonate.
În timpul procesului de globalizare, este necesar ca alături de statele naţionale şi organismele internaţionale să preia sarcini, pentru ca sistemele economice şi financiare din lume să se înscrie în condiţii cadru de organizare interdependente şi care să fie orientate către bunăstarea întregii familii a omenirii.
Dacă pe o perioadă lungă trebuie asigurat acceptul cetăţenilor pentru o ordine democratică, atunci este necesar ca statul să asigure o anumită măsură minimă de siguranţă socială. Pentru aceasta, o însemnătate deosebită trebuie atribuită principiului subsidiarităţii şi forţelor societăţii civile, pentru a încuraja şi a capacita cetăţenii pentru acţiuni de întrajutorare, iar prin reţele independente şi solidare să fie preluate sarcini în cadrul societăţii civile şi să asigure libertatea de acţiune a cetăţenilor şi să-i apare uneori de intervenţia de sprijin peste măsură a statului. Kolping Europa, ca organizaţie a societăţii civile, este pregătită să preia cu responsabilitate sarcini în domeniul formării adulţilor şi a problematicii sociale.
Întărirea familiei
Familia are o însemnătate centrală pentru funcţionarea societăţii. Ea este aşa cum se accentuează în învăţătura social catolică, fundamentul fiecărei societăţi. Dacă modelul şi formele de existenţă ale familiei s-au modificat în Europa în ultimele decenii, căsnicia având la bază relaţia dintre un bărbat şi o femeie şi apoi extinsă prin copii, este totuşi cea mai stabilă formă şi preia funcţiuni esenţiale pentru societate. Familia le predă copiilor pentru dezvoltarea lor, sprijin emoţional şi social, şi este un loc de învăţare şi predare a valorilor de temelie şi un loc de practicare a solidarităţii.
Familia asigură solidaritatea generaţiilor între ele şi poartă prin practicarea solidarităţii asigurarea/siguranţa în cazul riscurilor care apar în viaţă: în caz de bătrâneţe, boală, necesitatea de îngrijire. La aceste contribuţii ale familiei, chiar şi în timpurile existenţei solidarităţii cetăţeneşti, nu se poate renunţa la ele şi asigură într-o mare măsură demnitatea umană şi trecerea peste situaţiile dificile de-a lungul vieţii.
Kolping Europa vede o sarcină importantă în promovarea familiei mai ales prin munca de formare, apartenenţa familiilor în cadrul unor reţele de solidaritate şi pentru reprezentarea intereselor familiei în politică.
Este nevoie de străduinţă în continuare de a conştientiza societatea de rolul şi sarcinile esenţiale ale familiei pentru fiecare individ şi de a menţine societatea atentă la rolul şi capacitatea fiecărui individ în familia lui şi de a sprijini membri familiilor dezorganizate.
Munca şi măsuri de ocupare
Munca şi măsurile de ocupare au o însemnătate centrală pentru pacea socială în societate. Dacă după înţelegerea creştină a muncii, munca înseamnă mai mult decât o activitate productivă, atunci lipsa activităţilor productive sau a activităţilor productive care să respecte demnitatea umană, a devenit una din grijile cele mai mari ale cetăţenilor din Europa. Datorită accentuării procesului de globalizare tot mai multe locuri de muncă din domeniul producţiei industriale sunt transferate din Europa, iar cele care rămân sunt slab plătite astfel că, nu se pot finanţa toate costurile pentru existenţa celor care lucrează şi a familiilor lor, statul trebuind să suplimenteze cu ajutoare sociale pentru a suplini diferenţa rămasă. Astfel de transformări au loc datorită faptului că omul în procesul de producţie nu mai are prioritate în faţa celorlalţi factori de producţie, în atenţie fiind interesele legate de capital şi aşteptările peste măsură ale acţionarilor din dividendele aferente acţiunilor, aceste aşteptări conducând la reduceri de personal şi la condiţii de muncă din ce în ce mai precare.
În aceste timpuri ale globalizării nu se pot găsi soluţii în domeniul ocupării forţei de muncă numai la nivel continental. Kolping Europa solicită să fie impuse peste tot în lume norme de bază referitoare la muncă şi depuse eforturi comune de către comunitatea internaţională pentru punerea în aplicare a principiilor de bază ale ILO (International Labour Organization - Organizaţia Internaţională a Muncii) pentru respectarea demnităţii umane în domeniul muncii.
În Europa, Kolping sprijină toate eforturile comune în domeniul formării şi organizează măsuri de formare, pentru a asigura şansele ocupării unui loc de muncă printr-o calificare înaltă. Concomitent cu aceasta, Kolping sprijină aspiraţiile angajaţilor ca prin asocierea acestora interesele lor să fie mai bine reprezentate şi sprijină oamenii pentru ca aceştia să poată deveni independenţi din punct de vedere economic. Din partea politicului, Kolping aşteaptă promovarea noilor tehnologii, care să asigure un grad de ocupare mai mare şi să fie asigurată pentru aceasta formarea profesională continuă a angajaţilor, precum şi reducerea birocraţiei împovărătoare şi a regulilor pieţei muncii din economie.
Dezvoltare şi responsabilitate pentru lumea întreagă
Europa este legată în diverse moduri de celelalte părţi ale lumii. Multe dintre dezvoltările politice şi sociale ale Europei ajung să aibă o însemnătate universală, şi Europa le transmite mai departe împreună cu valorile comune, ca de exemplu drepturile omului. Mulţi oameni din alte părţi ale lumii nu au şanse suficiente pentru putea trăi demn şi a se dezvolta, iar Europa este responsabilă pentru aceasta, mai ales dacă luăm în considerare istoria proprie şi valorile determinante, ea trebuie să-şi manifeste solidaritatea faţă de aceşti oameni. Datorită creşterii interdependenţei prin extinderea procesului de globalizare, este nevoie de contragreutate prin creşterea solidarităţii internaţionale.
Kolping Europa se implică ca prin măsuri în domeniul colaborării de dezvoltare să activeze pentru depăşirea structurilor inechitabile din întreaga lume şi să deschidă posibilităţi de dezvoltare pentru oamenii marginalizaţi şi pentru popoarele aflate în dificultate.
Pentru aceasta, este necesară crearea unei noi ordini economice mondiale echitabile, care reuşeşte să îmbunătăţească accesul ţărilor sărace la pieţele mondiale. Prin măsuri adecvate, trebuie stopate şi schimbările climatice cauzate de către oameni, şi care afectează mai ales ţările sărace, în mod deosebit ţări care nu sunt vinovate pentru situaţia creată.
Europei i se pretinde să vegheze la modul cum se oferă dreptul de azil, sistem care trebuie să respecte drepturile omului, iar toate mişcările migraţioniste trebuie combătute de la cauza care le-a determinat. Kolping Europa se va adresa în mod special şi oamenilor, care vin în Europa şi care au nevoie de sprijin în vederea integrării.
Kolping Europa se va strădui ca în viitor:
- să-şi capaciteze membri săi în acţiuni democratice active şi responsabile
- să întărească familia - celula de bază a societăţii
- să pună în aplicare principiile de bază ale muncii cu respectarea demnităţii omeneşti
- să trezească răspunderea cetăţenilor pentru echitate socială la nivel mondial şi să activeze pentru o politică eficientă împotriva schimbărilor climatice.
Bratislava, 4 octombrie 2009
Pentru Kolping Europa:
Anton Salesny
delegat pentru Europa
Kolping Internaţional
Ottmar Dillenburg
preşedinte european
Kolping Europa
Barbara Breher
şef comisie
Kolping Internaţional
Hubert Tintelott
secretar general
