De partea celor persecutaţi
Din România, apelul cardinalului Sandri
"Să alergăm cu gândul şi cu rugăciunea la fraţii şi surorile noastre din Irak, din Siria, din Ucraina care sunt puşi la încercare din cauza credinţei lor, smulşi din casele lor marcate cu numele Nazarineanului, privaţi adesea de afectele cele mai dragi, încălcaţi în nevinovăţia copiilor şi în dimensiunea nupţială a femeilor".
Acesta este apelul pe care, din România, cardinalul Leonardo Sandri, prefect al Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, l-a lansat duminică dimineaţa, 31 august 2014, celebrând Liturghia în catedrala latină "Sfântul Iosif" din Bucureşti.
Celor care trăiesc persecuţia, a cerut cu putere cardinalul, "să le fie dat să cunoască, mai puternic decât fiecare dintre aceste tulburări teribile, focul devorator al iubirii lui Dumnezeu, care ne-a sedus şi a cucerit inima noastră". Şi, a adăugat el, "să le fie permis ca flăcările carităţii şi solidarităţii internaţionale să acopere şi să învingă pe cele ucigătoare şi iraţionale ale celui care fură şi face violenţă în numele lui Dumnezeu, ajungând chiar să violenteze minţile copiilor pentru a-i învăţa distrugerea, ura şi violenţa împotriva fraţilor în umanitate".
"Ne unim astfel - a mai afirmat cardinalul Sandri - cu sentimentele şi cu forţa mijlocirii Papei Francisc care, neobosit, ne cheamă la exercitarea speranţei şi a carităţii fraterne". În iminenţa primei aniversări a rugăciunii pentru pace în Siria, "iarăşi cu el ne rugăm, postim, mijlocim".
Primul motiv al vizitei la Bucureşti a prefectului Congregaţiei pentru Bisericile Orientale a fost, sâmbătă 30 august 2014, inaugurarea eparhiei "Sfântul Vasile cel Mare" şi întronarea primului episcop. În aceeaşi zi cardinalul l-a întâlnit şi pe patriarhul ortodox Daniel, ducând salutul Pontifului şi manifestând dorinţa de a continua pe drumul de dialog şi de colaborare fraternă întreprins. Şi de fapt, în omilia de la Liturghia duminicală în catedrala latină, cardinalul a arătat ca "prim semn al credibilităţii uceniciei noastre" tocmai "armonia trăită împreună cu Biserica Greco-Catolică, deschiderea la dialogul transparent şi sincer cu fraţii din Biserica Ortodoxă din România şi întrecerea comună în stima reciprocă şi în slujirea carităţii, îndeosebi faţă de cei mai săraci, cei suferinzi şi cei care au pierdut speranţa datorită dramelor familiale, a muncii şi a singurătăţii".
De altfel, a remarcat el, "în ziua Domnului ne-am adunat să celebrăm Euharistia, pentru a primi darul cuvântului Domnului şi să fim hrăniţi cu trupul său şi cu sângele său: graţie acestor daruri se retrezeşte în noi conştiinţa că suntem poporul celor înviaţi cu Cristos, purtători ai unei speranţe noi neîntemeiate pe proiecte umane, ci pe fidelitatea lui Dumnezeu faţă de alianţa sa". În afară de asta, a continuat cardinalul, "în comuniunea sfinţilor, îl simţim aproape pe sfântul Ioan Paul al II-lea, canonizat la 27 aprilie 2014, care a vizitat iubita ţară România în urmă cu cincisprezece ani". De asemenea, "o amintire emoţionată ne pătrunde pe noi toţi celebrând prima aniversare a beatificării martirului Vladimir Ghika, martor sublim de iubire faţă de unitatea Bisericilor în Cristos, care cu siguranţă ieri s-a bucurat şi pentru evenimentul inaugurării eparhiei «Sfântul Vasile cel Mare», în a cărei catedrală mică el a dedicat câţiva ani de apostolat la întoarcerea sa de la Paris. Mijlocirea sa - a spus cardinalul - să ajute mai ales drumul de comuniune între Bisericile Catolice latină şi orientală cu fraţii ortodocşi". Cristos, "lumina adevărată care luminează pe orice om să ne conducă, aşa cum îi plăcea fericitului Ghika să repete: «Lumina este silenţioasă. Aproape că nu se vede. Dar numai ea, lumina, ne permite să-l recunoaştem pe cel care ne vorbeşte»".
"Să ne lăsăm provocaţi - este concluzia cardinalului - de cuvântul Domnului: numai dacă ne prezentăm la el cu sinceritate el poate să ne vindece, numai aşa vom putea oferi trupurile noastre ca jertfă spirituală, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu, numai aşa întreaga noastră viaţă va fi un cult plăcut lui Dumnezeu".
(După L'Osservatore Romano, 1-2 septembrie 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
