Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a lansat oficial, la 1 martie 2025, site-ul www.iuliuhossu.ro, un spaţiu dedicat celebrării Anului "Cardinal Iuliu Hossu" şi promovării moştenirii spirituale şi istorice a acestui ierarh greco-catolic.
Noul site oferă acces la o arhivă bogată de documente, fotografii, articole şi materiale video care ilustrează viaţa şi activitatea cardinalului Iuliu Hossu. Cu un conţinut variat, platforma se adresează atât publicului larg, cât şi tinerilor interesaţi să descopere un capitol esenţial al istoriei Bisericii Române Unite.
Utilizatorii pot explora secţiuni dedicate biografiei cardinalului, proiectelor comemorative şi unui calendar actualizat cu evenimentele speciale organizate pe parcursul anului 2025. De asemenea, site-ul include o colecţie de resurse educative, concepute pentru toate vârstele.
Prin această iniţiativă, Episcopia de Cluj-Gherla reafirmă importanţa memoriei cardinalului Iuliu Hossu şi relevanţa mesajului său în societatea contemporană.
Platforma poate fi accesată la adresa www.iuliuhossu.ro.
(După informaţiile oferite de Biroul de presă
al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla)
*
|
| Foto: iuliuhossu.ro/cardinalul |
A fost numit episcop greco-catolic de Gherla în 1917 şi apoi episcop de Cluj-Gherla în 1930, rol în care a servit până la moartea sa. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi în perioada comunistă, Iuliu Hossu a fost un critic vocal al regimurilor opresive, ceea ce a dus la arestarea sa în 1948, când regimul comunist a desfiinţat oficial Biserica Greco-Catolică. A refuzat să treacă la Biserica Ortodoxă Română, chiar şi sub presiune şi tortură.
Deşi a fost creat cardinal "in pectore" de Papa Paul al VI-lea în 1969, a refuzat să plece la Roma, chiar dacă se afla în domiciliu obligatoriu, pentru a nu se despărţi "de turma sa". Această distincţie a fost dezvăluită abia în 1973, după moartea sa. Cardinalul Hossu a fost deţinut până la moarte la Mănăstirea Căldăruşani, unde a avut domiciliu obligatoriu. A murit la Spitalul Colentina din Bucureşti în 1970, recunoscut pentru devotamentul său neclintit faţă de credinţă şi naţiune. A fost beatificat în 2019, ca martir al credinţei.
