|
| © Vatican Media |
"Ne ajută foarte mult în a voi să fim mereu pe cale. Învăţând mereu, dar învăţând ascultând." Astfel, cardinalul Leonardo Ulrich Steiner, arhiepiscop de Manaus în Amazonia, trasează un portret al moştenirii lăsate de Fericitul Iosif Allamano, fondator al Misionarilor şi Misionarelor "della Consolata", şi între cei pe care Papa Francisc îi va canoniza duminică, 20 octombrie, pe platoul Bazilicii "Sfântul Petru", împreună cu Manuel Ruiz López şi şapte însoţitori şi Francesco, Mooti şi Rafael Massabki, Marie-Léonie Paradis şi Elena Guerra.
Oaspeţii de la "Meeting point"
Ocazia pentru a încadra figura lui Allamano a fost "Meeting point" organizat de Sala de Presă a Sfântului Scaun în vederea canonizărilor. În afară de cardinalul Steiner, prezenţi şi Julio Ye'kwana, preşedinte al Asociaţiei Wanasseduume Ye'kwana (Seduunme) şi lider indigen al teritoriului Yanomami în statul Roraima; Monseniorul Evaristo Pascoal Spengler, episcop de Roraima şi preşedinte al Reţelei Ecleziale Pan-Amazonien (REPAM Brazilia); maica Lucia Bortolomasi, superioară generală a Surorilor Misionare "della Consolata" din 2023; părintele James Bhola Lengarin, superior general al Misionarilor "della Consolata".
Întemeierea misiunilor
Într-o serie de scurte intervenţii iniţiale, oaspeţii au amintit istoria misiunii lui Allamano, concretizată în întemeierea Institutului Misiuni "Consolata", care dăinuie din 1901, şi cea succesivă a Misionarelor "della Consolata" în 1910. După aceea, raportorii au stat la dispoziţia jurnaliştilor pentru a răspunde la întrebările lor şi a prezenta figura misionarului originar din Castelnuovo d'Asti.
Prea multe sofisticări în predicarea evangheliei
Intervievat de mass-media vaticane, cardinalul Steiner a găsit moştenirea lăsată nouă de Fericitul Allamano în raport cu zona geografică în care este chemat să lucreze astăzi. "Contextul nostru nu este complicat, este simplu", a afirmat arhiepiscopul de Manaus. "Pentru aceasta de atâtea ori este dificil, pentru că noi suntem prea sofisticaţi, chiar şi în modul de a voi să transmitem evanghelia." Pentru a face faţă complicaţiilor prezente, cardinalul a amintit tocmai figura "părintelui Iosif", de la care "putem învăţa foarte mult". În special, de la "dorinţa sa de a duce evanghelia" la toţi cei care "încă nu l-au ascultat pe Isus".
Împărăţia lui Dumnezeu este "simplă"
O figură, cea a Fericitului Allamano, de la care conform arhiepiscopului de Manaus se poate scoate inspiraţie pentru "a ieşi din noi înşine". "Binele face puţin zgomot", era una dintre frazele pe care îi plăcea să o repete, şi totuşi cardinalul Steiner a afirmat necesitatea de a face zgomot "când este vorba de nedreptăţile" îndurate, de exemplu, de populaţiile indigente care locuiesc în Amazonia. "Vrem să facem zgomot pentru ca dreptatea să vină la lumină. Vrem să facem zgomot când nu este fraternitate, pentru ca fraternitatea să fie lumina noastră. Vrem să facem zgomot unde Dumnezeu este uitat, pentru că el este lumina noastră. Vrem să facem zgomot când relaţiile noastre au devenit prea sofisticate." O invitaţie reafirmată cu fervoare, pentru a împărtăşi "modul de a trăi al evangheliei" şi a trăi experienţa acelei împărăţii a lui Dumnezeu care în fond este "simplă". "Simplă ca păsările, simplă ca florile câmpului."
Viitorul Bisericii amazoniene
Viitoarea canonizare a fericitului fondator al Misionarilor şi Misionarelor "della Consolata" este o ocazie pentru a reflecta şi asupra viitorului Bisericii amazoniene. Auspiciul cardinalului Steiner este acela de a putea trăi experienţa de comunităţi "sinodale" şi "în misiune". Această ultimă caracteristică, aşa cum este bine înţeleasă şi realizată de Fericitul Allamano "este foarte importantă" în regiunea sud-americană. "Când ne reunim în diferitele dieceze, şi cu laicii", a relatat arhiepiscopul de Manaus, "problema se referă mereu la modul de a evangheliza."
Apropiere de comunităţi
"Era nevoie de sfinte, de sfinte înainte de misionare", este în schimb afirmaţia şi vocaţia percepută de maica Bortolomasi descriindu-l pe Fericitul Allamano. Stilul său misionar este rezumat într-o intensă "comuniune cu Dumnezeu" şi o apropiere de oameni caracterizată atât de "umilinţă", cât şi "simplitate". "A fi prezent. A fi cu adevărat aproape de popor şi de oameni." Un concept care poate să sune contradictoriu, pentru o persoană căreia "nu-i plăceau adunările mari", dar care iubea totuşi "raportul persoană la persoană". În raport cu carismele Fericitului Allamano, maica Bortolomasi evidenţiază statornicia în vestirea evangheliei "la popoarele care încă nu-l cunoşteau pe Isus". Pe urma afirmaţiilor cardinalului Steiner, este reafirmat cum prin evanghelizare putem "ieşi din noi înşine" pentru a-l întâlni pe aproapele şi a-i duce vestirea cuvântului.
Miracolul atribuit Fericitului Allamano
Conversaţia cu superioara generală a Surorilor Misionare "della Consolata" a fost şi ocazia pentru a aminti minunea primită de indigenul Sorino Yanomami, născut în comunitatea Maimasik (Roraima-Brazilia), probabil în 1955. Atacat la cap de un jaguar, Yanomami este ajutat de "o soră a noastră", chemată de localnici şi dându-şi seama imediat de "gravitatea situaţiei". Asistenţa vine din oraşul vecin Boa Vista, unde indigenul este ajutat de medici. Între timp, sora Felicita, acesta este numele salvatoarei, începe să-l roage împreună cu toată comunitatea pe Fericitul Allamano pentru a obţine o minune. Un semn minunat, trezirea lui Yanomami, care se înregistrează la 16 februarie, dată care nu este întâmplătoare, deoarece chiar în acea zi este "sărbătoarea fondatorului nostru", aşa cum a amintit de maica Bortolomasi. Iniţial "nu l-am luat în mână", a admis superioara generală a Surorilor Misionare "della Consolata" în raport cu miracolul, "şi acum papa l-a recunoscut sfânt".
Ascultare şi construire de şcoli şi centre medicale
Dialogul cu părintele Lengarin a reprezentat în schimb oportunitatea pentru a reflecta asupra "spiritualităţii" Fericitului Allamano aşa de celebră, încât a atras cardinali din toate părţile lumii, până din sudul Etiopiei. Mărturia sa de suferinţă şi de necunoaştere a cuvântului lui Dumnezeu din partea poporului său a fost aportul care a făcut să se declanşeze în Fericitul Allamano "ideea de a deveni misionar". Cu toate că fragilele sale condiţii de sănătate nu i-au permis în mod personal, el a elaborat oricum un soi de vademecum despre această temă, predicând ascultarea persoanelor, dar şi construirea concretă de şcoli şi centre medicale.
"Îndrăgostit" de cuvânt
Părintele Lengarin a amintit contactele decenale cu poporul yoruba, originar din Africa occidentală. Iniţial "nu voiam nici măcar să celebrăm botezurile", a explicat el, pentru că metoda de lucru prevedea ca persoanele înseşi să observe "ceva diferit" în misionari şi să se prezinte personal, întrebând "ce este diferit în voi? Pentru ce sunteţi aici cu noi?". O întrebare care a reprezentat începutul atâtor convertiri care nu neglijau, totuşi, nevoile materiale şi spirituale ale localnicilor. Asta pentru că "noi suntem cei care vrem să ne dăm viaţa" pentru ei. Printre valorile încă actuale astăzi care-l caracterizau pe Fericitul Allamano, superiorul general al Misionarilor "della Consolata" a găsit, înainte de toate, pe cea a "fidelităţii". Misionarul era înainte de toate "un om bun" care "respecta ceea ce îi era cerut să facă". Această calitate se reflecta mai ales în ascultarea cuvântului, de care era "îndrăgostit", "literalmente", mergând pe "drumul" indicat de el.
A medita, în "societatea lui TikTok"
A ne lăsa cuceriţi de evanghelie înseamnă a regăsi acele valori fundamentale, adesea căutate "înăuntrul nostru", când în realitate ele "se regăsesc înăuntrul nostru". Părintele Lengarin a amintit importanţa pe care Fericitul Allamano o atribuia instruirii şi formării. O trăsătură mai relevantă ca oricând în ziua de astăzi, cufundaţi într-o societate care "nu citeşte" şi care "nu se informează". Societatea "lui TikTok", unde lucrurile se mişcă "rapid", adesea chiar prea rapid, în timp ce în schimb ar fi important să se redescopere "meditarea asupra lucrurilor" pentru a găsi "ceea ce este cu adevărat important". În ultimul rând, superiorul general al Misionarilor "della Consolata" a recunoscut înţelepciunea şi respectul, simţit de Fericitul Allamano faţă de aproapele, "în modul în care el sau ea este". "Uneori glumesc şi spun că Dumnezeu este orb, pentru că nu cunoaşte culorile", a concluzionat cu un zâmbet părintele Lengarin, "şi ne creează aşa cum suntem, aşa încât inima noastră să se poată deschide şi fiecare dintre noi să se poată gândi la aproapele".
De Edoardo Giribaldi
(După Vatican News, 19 octombrie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
