Peste 3000 de credincioşi, numeroşi preoţi, călugări şi călugăriţe au luat parte marţi, 25 aprilie, la procesiunea de rugăciune şi de protest paşnic organizată de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti pe străzile capitalei pentru salvarea catedralei "Sfântul Iosif".
Credincioşi catolici din Bucureşti, Buzău, Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte au organizat o procesiune pe traseul Biserica Franceză, Bd. Aviatorilor, Piaţa Victoriei până la catedrala "Sfântul Iosif", începând cu ora 12.00. Credincioşii au purtat pancarte pe care era notat: "Salvaţi catedrala Sfântul Iosif!".
Manifestarea de rugăciune pe străzile Bucureştiului a fost pentru ca autorităţile să ia decizii responsabile şi să protejeze atât monumentele cât şi drepturile comunităţilor minoritare.
În cursul dimineţii de marţi, 25 aprilie, s-a organizat şi o conferinţă de presă pentru informarea opiniei publice. Pentru vineri, 28 aprilie, arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu a invitat credincioşii la o zi de rugăciune şi post tot pentru salvarea catedralei.
Credincioşii cer oprirea unei construcţii, care ar pune în pericol structura catedralei, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul bisericii Armeneşti ascunsă acum în spatele unui centru de afaceri în construcţie.
ÎPS Ioan Robu a condus procesiunea credincioşilor de marţi în speranţa salvării catedralei, monument istoric construit între anii 1873 şi 1884, după planurile arhitectului Friedrich Schmidt din Viena, stilul construcţiei fiind cel romanic, având însă îmbinate şi elemente gotice.
Nemulţumirea provine din faptul că numai la doi paşi de catedrală, edificiu trecut în lista monumentelor istorice, o companie internaţională (Millenium Business Development SRL) a început lucrările la o construcţie cu patru subsoluri, parter şi 19 etaje, în total de 75 m. înălţime. Autorizaţia de construcţie pentru colosul din beton a fost semnată de primar la 24 februarie 2006.
"Cum a fost posibil, a spus PS Cornel Damian, ca această firmă să primească un aviz de la monumente, noi am solicitat din partea firmei în repetate rânduri să ne dea avizele, totdeauna ni s-a răspuns că nu pot să transporte, s-au exprimat în aceşti termeni: «Sunt trei metri cubi de documentaţie»".
"În micul Paris, catedrala şi altele monumente trebuie să fie apărate. La Paris, nu veţi vedea un zgârie-nori lângă catedrala Notre-Dame", a precizat Excelenţa sa.
"Noua construcţie, a declarat pr. Francisc Doboş, secretarul arhiepiscopiei, aduce o degradare a ambientului arhitectural, acoperind catedrala catolică «Sfântul Iosif» din Bucureşti, în spatele unui colos de sticlă şi oţel. Construcţia a cărei fundaţie se află la doar câţiva metri distanţă de zidurile catedralei şi peste 10 m adâncime sub fundaţia catedralei poate pune în mare pericol existenţa acesteia".
Totul a început în anul 1996, când pe terenul vecin catedralei, se promova un proiect, pentru un imobil de 50 m. înălţime. Din fericire acel proiect a fost respins. În anul 1998 a fost demarat actualul proiect.
Arhiepiscopia Romano-Catolică "sub marea presiune la care au fost supuşi în acele momente, că până la urmă tot se va realiza pe acel teren o astfel de construcţie", a fost iniţial de acord cu proiectul (19.11.1999), dar ulterior, realizând pericolul, şi-a retras avizul (2001). Plângerile repetate făcute până acum de sistare a proiectului au rămas fără răspuns.
"În anul 1999, a declarat ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, ne-am dat acordul pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. După ce am văzut ce s-a întâmplat la Biserica Armenească am decis să ne retragem acordul. Am trimis somaţii la Primăria Capitalei şi la Primăria Sectorului 1. Nu s-a ţinut seama de atenţionarea noastră şi s-au dat toate aprobările şi avizele pe baza acordului din 1999".
ÎPS Ioan Robu a trimis luni, 10 aprilie, şi o scrisoare deschisă la o listă de destinatari, incluzând preşedintele României, grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi din Senat, Guvernul României şi alte instituţii şi persoane.
Între timp se strâng semnături în favoarea salvării catedralei. Protestul poate fi semnat şi online la adresa: http://www.petitiononline.com/VideaNU/petition.html. Petiţia a fost semnată până în ziua de 26 aprilie după-amiază de aproape 2.800 de persoane.
