"Într-un climat senin, de rugăciune şi de intensă emoţie, Chiara Lubich a încheiat la vârsta de 88 de ani călătoria sa pământească în noaptea aceasta, 14 martie 2008, la ora 2, în locuinţa sa din Rocca di Papa (Roma)". Cu acest cuvinte, o notă oficială a Mişcării Focolarilor a anunţat în această dimineaţă moartea întemeietoarei sale, Chiara Lubich.
Ieri noaptea după o internare de o lună la Policlinico Gemelli, din cauza unei insuficienţe respiratorii grave, s-a întors, prin voinţa ei exprimată, la locuinţa din Roca di Papa (Roma) care se află lângă Centrul internaţional al Operei Mariei. Ieri, toată ziua, sute de persoane - rude, colaboratori strânşi şi fiii ei spirituali - au trecut prin camera ei, pentru a-i adresa ultimul salut, ca apoi să stea în reculegere în vechea capelă, rămânând apoi îndelung în rugăciune în jurul casei. "O procesiune neîntreruptă şi spontană - se citeşte în nota difuzată astăzi -. Unora, Chiara chiar a putut să le facă semne de înţelegere, în pofida slăbirii ei extreme". Alături de ea primele însoţitoare - Eli Folonari care a urmat-o îndeaproape, Dori Zamboni, Aletta Salizzoni, Silvana Veronesi, Graziella De Luca, Gis Calliari şi Bruna Tomasi - care împreună cu ea au întemeiat Mişcarea Focolarilor.
Continuă să vină din lumea întreagă mesaje de participare şi de împărtăşire din partea liderilor religioşi, politici, academici şi civili, şi de la multă lume din poporul "său".
Funeraliile vor fi celebrate marţi, 18 februarie, la ora 15.00, în bazilica romană "San Paolo fuori le Mura". Confirmarea oficială vine la de oficiul de presă al Mişcării Focolarilor. În schimb, în această după-amiază, începând de la ora 16.00, va fi pregătită camera mortuară la centrul internaţional al Mişcării Focolarilor în Roca di Papa (via Frascati, 306).
Chiara Lubich s-a născut la Trento, la 22 ianuarie 1920. În timpul fascismului trăieşte ani de sărăcie: tatăl socialist îşi pierde locul de muncă din cauza ideilor sale. Numele ei de botez este Silvia. Va lua numele de Clara, fascinată de radicalitatea evanghelică a Clarei din Assisi. Participând, în anul 1939, la Loreto la un curs pentru tineri din Acţiunea Catolică, în sanctuarul unde este păstrată, conform tradiţiei, căsuţa din Nazaret, intuieşte care va fi vocaţia ei: o reproducere a familiei din Nazaret, o nouă vocaţie în Biserică, "focolarul", pe care mulţi îl vor urma. La 7 decembrie 1943, Chiara rosteşte da-ul ei lui Dumnezeu în bisericuţa capucinilor din Trento. Avea 23 de ani. Începuturile Mişcării Focolarilor sunt marcate în mod convenţional de această dată. "Într-un refugiu antiaerian - relatează Chiara - deschidem la întâmplare Evanghelia la pagina testamentului lui Isus: «Ca toţi să fie una, Tată, aşa cum suntem eu şi tu». Acele cuvinte par să se lumineze unul pe altul. Acel «toţi» va fi orizontul nostru. Acel proiect de unitate motivaţia vieţii noastre".
Din această "spiritualitate a unităţii" se dezvoltă Mişcarea Focolarilor.
În mai puţin de 60 de ani ajunge la o răspândire mondială (182 de ţări), cu peste două milioane de aderenţi şi o iradiere de câteva milioane, cu greu cuantificabilă. Spiritualitatea sa este urmată de persoane de orice vârstă, categorie, vocaţie şi cultură. Chiara dă început unor mişcări specifice: pentru noile generaţii, pentru familii, pentru a acţiona în domeniul social şi în Biserică. Pagina ecumenică a Mişcării se deschide în anul 1961, în timpul în care papa Ioan al XXIII-lea pune unitatea creştinilor printre primele scopuri ale Conciliului. Se încep raporturi personale: în lumea ortodoxă, cu patriarhul ecumenic de Constantinopol, Atenagora I, şi apoi cu urmaşii lui; în Comuniunea anglicană, mai întâi cu arhiepiscopul anglican de Canterbury, Ramsey, până la actualul, Rowan Williams; în lumea evanghelică-luterană. Chiara Lubich este prima femeie creştină care expune experienţa ei spirituală, în anul 1981, într-un templu la Tokyo în faţa a 10.000 de budişti, iar, în anul 1997, în Thailanda în faţa călugăriţelor şi călugărilor budişti. În acelaşi an este în istorica moschee "Malcom X" din Harlem în New York, în faţa a 3000 de musulmani afro-americani. Şi apoi raporturi cu evreii şi cu lumea hindusă. În timp se deschid perspective în cele mai diferite domenii ale societăţii: începând din anii '90 dă viaţă proiectului economiei de comuniune şi în anul 1996 Mişcării politice pentru unitate.
Aflând de vestea morţii lui Chiara Lubich, preşedintele şi secretarul general al CEI, card. Angelo Bagnasco şi Mons. Giuseppe Betori, au trimis părintelui Oreste Basso, co-preşedinte al Mişcării Focolarilor, următoarea telegramă: "Exprimăm cele mai simţite condoleanţe pentru moartea lui Chiara Lubich, întemeietoare a Mişcării Focolarilor, experienţă de comuniune care îmbogăţeşte cu prezenţa sa viaţa Bisericii în Italia şi în lume. Ne amintim cu recunoştinţă deosebită de forţa mărturiei sale, care a propus un drum de credinţă întemeiat pe principiul de unitate, izvor în Biserică şi în lume de itinerarii de viaţă sub semnul plinătăţii şi al bucuriei. Recunoscători Domnului pentru ceea ce ne-a dăruit prin persoana şi opera lui Chiara Lubich, încredinţăm amintirii şi rugăciunii comunităţilor creştine întâlnirea ei cu Tatăl ceresc".
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
