A fost publicată constituţia apostolică "Vultum Dei quaerere"
"Vultum Dei quaerere" (Caută faţa lui Dumnezeu) este titlul noii constituţii apostolice a papei Francisc dedicată vieţii contemplative feminine, publicată vineri, 22 iulie 2016. Documentul indică 12 teme de reflecţie privind viaţa consacrată în general, încheindu-se cu 14 articole care conţin dispoziţii.
Călugăriţele de viaţă contemplativă să fie faruri şi făclii ale umanităţii
Să fie "faruri şi făclii" care călăuzesc şi însoţesc mersul umanităţii: aceasta este provocarea indicată de papa Francisc călugăriţelor de viaţă contemplativă. Într-o lume care-l caută pe Dumnezeu chiar şi în mod inconştient, persoanele consacrate nu trebuie să se oprească niciodată din căutarea lui Dumnezeu, ducând Evanghelia în lumea contemporană. Papa Francisc le îndeamnă pe călugăriţele de viaţă contemplativă să învingă cu tenacitate ispitirile, în special "tentaţia care se iveşte din apatie, din rutină, din lipsa motivaţiei, din lenea paralizantă".
Formare şi rugăciune
Pontiful îndeamnă la a discerne, propunând 12 teme legate de viaţa contemplativă. Prima priveşte formarea, ce necesită "o continuă convertire la cele ce ţin de Dumnezeu", pontiful indicând ca timp adecvat pentru formare o perioadă cuprinsă între 9 şi 12 ani. Mănăstirile "să acorde o mare atenţie discernământului vocaţional şi spiritual", fără a se lăsa cuprinse de tentaţia privind numerele şi eficienţa, îndeamnă papa Francisc. Formării îi urmează rugăciunea, "măduva vieţii consacrate", aceasta neputând fi trăită ca pe o pliere a vieţii monahale asupra ei înşişi, ci ca pe o "lărgire a inimii pentru îmbrăţişarea întregii umanităţi", în special a celor suferinzi.
Lectio divina, Euharistia şi Reconciliere
Un loc central este ocupat şi de Cuvântul lui Dumnezeu. Explicat în lectio divina, Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să scandeze ziua în viaţa "personală şi comunitară", pentru a se transforma apoi în acţiune, devenind "dar pentru ceilalţi, în caritate". Constituţia apostolică aminteşte totodată importanţa Euharistiei şi a Reconcilierii, sugerându-se "prelungirea celebrării prin adoraţie euharistică" şi trăirea practicii penitenţei ca pe "o ocazie privilegiată de contemplare a chipului milostiv al Tatălui", devenind astfel "instrumente de reconciliere, de iertare şi de pace", de care lumea din zilele noastre are o atât de mare nevoie.
Viaţa comunitară şi autonomia mănăstirilor
Cea de-a cincea temă indicată de documentul papei Francisc se referă la viaţa fraternă în cadrul comunităţii, ce reprezintă o mărturie mai necesară ca oricând "într-o societate marcată de diviziuni şi inegalităţi". "Este posibil şi este totodată frumos să se trăiască laolaltă, în ciuda diferenţelor generaţionale, culturale şi de formare", se citeşte în constituţia apostolică dedicată vieţii contemplative feminine. Cea de-a şasea temă priveşte autonomia mănăstirilor. Chiar şi în condiţiile favorizării stabilităţii, unităţii şi vieţii contemplative dintr-o comunitate, "autonomia nu trebuie să însemne independenţă sau izolare", scrie papa, îndemnându-le pe călugăriţele de viaţă contemplativă să nu se îmbolnăvească de "autoreferenţialitate".
Federaţiunile şi viaţa claustrală
Strâns legat de tema a şaptea, papa Francisc face referinţă la importanţa Federaţiilor ca "structuri de comuniune între mănăstirile care împărtăşesc aceiaşi carismă". Destinate promovării vieţii contemplative, ajutorului în formare şi necesităţilor concrete ale mănăstirilor, Federaţiile vor "trebui să fie favorizate şi multiplicate", potrivit indicaţiei papei Francisc. În schimb, cea de-a opta temă se referă la viaţa claustrală, "semn al uniunii exclusive a Bisericii, mireasa Domnul său".
Munca şi liniştea
Apoi, papa Francisc subliniază importanţa muncii pe care contemplativele trebuie să o îndeplinească "cu devoţiune şi credinţă, fără a se lăsa condiţionate de mentalitatea bazată pe principiul eficienţei şi pe activismul culturii contemporane". Munca trebuie aşadar înţeleasă ca "slujire adusă omenirii şi solidaritate cu cei săraci", iar liniştea trebuie văzută ca "ascultarea şi meditarea Cuvântului", "golit de sine pentru a face loc ospitalităţii", linişte "bogată în caritate", care "îl ascultă pe Dumnezeu şi strigătul omenirii".
Cultura digitală şi mijloacele de comunicare
Conştient de schimbările din societate şi de "cultura digitală", care "influenţează în mod decisiv în formarea gândurilor şi în modul de a se raporta la lume", papa Francisc aşază mijloacele de comunicare drept a XI-a temă. Sfântul Părinte numeşte mijloacele de comunicare drept "instrumente utile pentru formare" şi le îndeamnă pe contemplative la "un discernământ prudent" pentru ca acestea să nu fie ocazie de "risipire sau de sustragere de la viaţa fraternă, dăunând vocaţiei sau fiind obstacol în contemplare".
Asceză: contemplativele, "scară" spre Dumnezeu
În fine, ultima temă este cea a ascezei: "semn elocvent de fidelitate", într-o lume globalizată şi fără rădăcini, exemplu de cum trebuie omul să rămână lângă aproapele său chiar şi în faţa diversităţii, tensiunilor, conflictelor şi fragilităţii. Asceza nu este o fugă din lume "din cauza fricii", întrucât călugăriţele "continuă să stea în lume, fără a fi din lume". Mijlocind în mod constant pentru lume la Dumnezeu, ascultând "strigătul" celor care sunt victime "ale culturii debarasării", contemplativele vor fi "scara" pe care Dumnezeu coboară în întâlnirea omului, iar omul urcă pentru a-l întâlni pe Dumnezeu.
Acceptarea candidatelor să nu fie făcută doar pentru a face ca mănăstirile să trăiască
Concluzia Constituţiei apostolice se împarte în 14 articole, care definesc termenii juridici. Articolul trei stabileşte că "trebuie evitată în mod absolut acceptarea candidatelor din alte ţări cu scopul de a salva existenţa mănăstirilor". Articolul opt enumeră cerinţele necesare autonomiei juridice a unei comunităţi, printre care capacitatea de formare şi guvernare, inserarea în Biserica locală şi posibilitatea de subzistenţă.
Preluare Radio Vatican
