|
| © Vatican Media |
A comunica speranţa în Europa de astăzi
Cea de-a XXXV-a întâlnire a purtătorilor de cuvânt şi a ataşaţilor de presă ai Conferinţelor Episcopale din Europa, cu tema "Comunicarea speranţei în Europa de astăzi", s-a încheiat vineri, 6 iunie 2025, la Praga.
Întâlnirea, subîmpărţită în trei sesiuni, a fost promovată de CCEE împreună cu Conferinţa Episcopală Cehă.
În prima parte a întâlnirii a intervenit decanul Facultăţii de Comunicare Instituţională de la Universitatea Pontificală "Sfânta Cruce", Daniel Arasa, cu tema "Slujirea comunicatorilor ecleziali adusă Bisericii în contextul actual". Profesorul s-a concentrat asupra provocărilor cu care societatea şi Biserica trebuie să se confrunte astăzi, în special caracterul invaziv al digitalului şi criza de încredere în instituţii. Pentru a răspunde la aceste provocări, a propus trei puncte care pot conduce schimbarea. În primul rând, a vorbit despre o reîmpădurirea culturală (cultural reforestation). "În această evoluţie, unde formele şi canalele se schimbă atât de mult, lucrarea comunicatorului eclezial instituţional - a spus el - va trebui să aprofundeze un rol care a câştigat greutate în ultimele decenii, depăşind scopul «tradiţional», de asemenea important, de a informa despre activităţile Bisericii precum şi de a umple golul de cunoaştere religioasă cauzat de secularizare". În al doilea rând, este important să "stimulăm o mai mare creativitate în comunicarea noastră" şi, în sfârşit, să vorbim despre lucruri care generează empatie.
În a doua sesiune, vice-directorul editorial al mass-media vaticane, Alessandro Gisotti, s-a oprit asupra temei "Comunicarea de la Papa Francisc la Papa Leon", subliniind câteva puncte comune celor doi pontifi. Printre acestea, primatul dat ascultării în comunicare, necesitatea de a vesti evanghelia tuturor şi o abordare sinodală şi în modul de a comunica. Îndeosebi, a pus accentul pe gândirea şi spiritualitatea augustiniană ca o cheie de lectură indispensabilă pentru a înţelege viziunea lui Robert Francis Prevost asupra comunicării.
Pentru fostul purtător de cuvânt al Sfântului Scaun, teme precum tăcerea, căutarea misterului, sermo humilis (adică angajarea de a vorbi cu un limbaj potrivit, clar şi uşor de înţeles pentru toţi) vor fi liniile directoare ale stilului comunicativ al lui Leon al XIV-lea. În afară de asta, Gisotti a subliniat că, pentru prima dată în istoria Bisericii, avem un papă care folosea personal reţelele de socializare înainte de a fi ales la Catedra lui Petru. Cardinalul Prevost a arătat întotdeauna un mare interes pentru noile tehnologii, chemând în repetate rânduri la o utilizare etică şi responsabilă a Inteligenţei Artificiale. Acest lucru, a concluzionat el, va face în aşa fel încât, şi pe "continentul digital", Papa Leon îşi va exercita rolul de pontif, "constructor de punţi", angajându-se să favorizeze dialogul şi comuniunea în lumea din ce în ce mai polarizată a reţelelor de socializare.
Ultima sesiune a abordat tema: "Jurnalistul şi comunicarea vaticană", cu ajutorul lui Javier Martínez-Brocal, vaticanist, corespondent al cotidianului spaniol «ABC» şi al lui Josef Pazderka, redactor-şef al postului de radio ceh Český rozhlas Plus.
(După L'Osservatore Romano, 6 iunie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
