Târgu Ocna

Târgu Ocna - "Schimbarea la Faţă a lui Isus" (1 august 1985). Biserică zidită în perioada 1990-2006, sfinţită la 6 august 2006.; fm: 347 (147 î. + 200 j.), cr: 783

Prezentare

(Lumina creştinului, noiembrie 1996, p. 13)

Oraşul Târgu Ocna este situat în partea central-vestică a Moldovei, pe cursul mijlociu al râului Trotuş, la ieşirea acestuia din defileul de la Cireşoaia, la o altitudine de 253 m. Oraşul este străjuit din trei părţi de ultimele prelungiri ale munţilor Trotuş. La N-V, culmea Berzunţi este reprezentată prin dealurile Drăcoaia, Muncel şi Cărbunaru, iar la sud şi S-V, munţii Nemira coboară spre oraş prin culmile Cireşoaia, Măgura şi Chichilău.

Dacă râul Trotuş are în amonte de oraş, în zona defileului de la Cireşoaia o vale strâmtă şi adâncă, după confluenţa cu Slănicul şi Vâlcica îşi lărgeşte mult albia majoră, extinzându-şi terasele. Pe terasele Trotuşului au apărut cele mai vechi vetre ale unor aşezări umane, cele preistorice de la Podei-Tiseşti şi Viişoara, aparţinând epocii neolitice. Cele mai vechi aşezări pe teritoriul oraşului sunt atestate documentar pe la începutul secolului al XV-lea. Într-un act emis la 15 martie 1410, Alexandru cel Bun întăreşte lui Domoncuş stolnicul, fraţilor săi Blaj şi Iacob, toţi fiii Ghelebi Miclouş, român transilvănean venit în Moldova cu Bogdan Voievod, satele Stanişoreşti, Laslauţi, Grozeşti şi Stoeneşti (care ulterior îşi va schimba numele în Ocna) pe Vâlcica, aşezate de-a lungul sau în apropierea pasului Oituz, important punct strategic, "pentru că slujit ei mai înainte... domnilor ce au fost mai înainte... cu dreaptă şi credincioasă slujbă".

În zona trotuşeană s-au stabilit în număr mare "ungureni", maghiari şi secui, a căror prezenţă în târgurile Adjud şi Trotuş, precum şi în satele acestei zone, este semnalată frecvent în documentele şi relatările unor călători străini până către sfârşitul secolului al XVII-lea.

Se înţelege clar că marea majoritate a secuilor veniţi din Transilvania, ceangăii, au fost de confesiune catolică. Ei fiind întrebaţi ce sunt, răspund că sunt români catolici, păstrând astfel tradiţia consemnată de Dimitrie Cantemir despre catolicii moldoveni din timpul său, care se declarau catolici, atât după neam cât şi după religie.

Oraşul s-a format prin scăderea din importanţă a localităţii Târgu Trotuş şi prin dezvoltarea ocnelor de sare ale vistieriei domneşti. A fost declarat oraş prin anafora domnească din 30 ianuarie 1846 a lui Mihail Sturza. Demn de menţionat este faptul că Târgu Ocna este oraşul în care a trăit vechiul militant politic al principatelor române, Costache Negri. Catolicii din Târgu Ocna au fost semnalaţi pentru prima dată de Schematismul Misiunii 1850, sub forma "in civitate Oknae", cu un număr de 102 credincioşi, fără biserică. În 1932, din iniţiativa părintelui Alois Herciu şi donaţia a doi mari binefăcători: Laioş Sereş şi Ioşca Micloş, unul dând terenul, iar celălalt materialul, s-a construit actuala bisericuţă.

Clădirea bisericii din Târgu Ocna are 20 m lungime şi 8 m lăţime, iar înălţimea până la acoperiş este de aproximativ şase m. Biserica este aproape de centrul oraşului, pe str. Vasile Alecsandri, 2. Este construită din paiantă, iar acoperişul, odinioară din şindrilă, a fost înlocuit cu unul din tablă. Menţionăm că hramul bisericii este sărbătoarea Naşterea Sfintei Fecioare Maria.

Centrul parohial Târgu Ocna a fost deschis în anul 1986 de Excelenţa sa episcop Petru Gherghel, care l-a numit paroh pe pr. Anton Gal. La 31 decembrie 1982, erau la Târgu Ocna 252 familii catolice cu 620 credincioşi. La 31 ianuarie 1996 erau 356 familii cu 1325 credincioşi.

Parohia Târgu Ocna mai are şi o filială, cartierul Gura-Slănic. Pentru prima dată catolicii din Gura-Slănic au fost semnalaţi în statisticile catolice de Schematismul Misiunii 1850, sub forma "Guravoi", lângă Târgu Ocna, având un număr de 47 credincioşi, fără biserică. Biserica actuală, avându-l ca patron pe sfântul Gheorghe, este construită sub poala pădurii de pe muntele Măgura la începutul acestui secol. A fost restaurată şi amenajată de mai multe ori. La 31 decembrie 1983, erau la Gura-Slănic 103 familii catolice cu 352 credincioşi. În 1996, s-au semnalat 40 familii cu 108 credincioşi.

În 1990, la 15 august, Preasfinţitul Petru Gherghel, împreună cu preotul paroh Anton Gal, au sfinţit locul şi au pus piatra de temelie a noii biserici, care va avea hramul Schimbarea la faţă a Mântuitorului Isus Cristos.

La 1 august 1992 a fost numit paroh pr. Valeriu Mărtişcă, care continuă munca de slujire a lui Cristos, păstorirea credincioşilor din Târgu Ocna şi construirea noii biserici.

La 4 mai, anul acesta, Preasfinţitul Petru Gherghel a participat la o sfântă Liturghie concelebrată în care s-a sfinţit piatra fundamentală a casei Surorilor Mariei Imaculate de Parma.

Pr. Valeriu Mărtişcă

Filiale

• Gura Slănic — 3 km (1985)