Pralea

Prezentare

Localizare geograficăSatul Pralea este unul din cele nouă sate componente ale comunei Căiuţi din judeţul Bacău. În raport cu comuna satul se află în sud-vestul acesteia la o distanţă de aproximativ 10 km. Este un sat în lungime, care se întinde pe o distanţă de aproximativ 4 km. Altitudinea zonei nu depăşeşte cota de 700 m. Cel mai înalt vârf din apropiere este vârful "Ouşoru" cu o înălţime de 753 m.

Atestare documentară şi înfiinţarea satului PraleaVechimea satului Pralea este de peste două secole. Numele de Pralea, ca localitate, apare în câteva documente încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cum ar fi recensământul populaţiei şi impozitele "Recensământul populaţiei Moldovei din 1774". Satul Pralea a fost înfiinţat de hatmanul Rosetti I (1853-1926), cu oameni proveniţi din ţinuturile Putnei, în special din valea "Şuşitei" şi unguri-secui din ţinutul comitatului "Trei Scaune" din Transilvania, aduşi ca robi pentru exploatarea pădurilor.

Despre numele de Pralea nu se ştie cu exactitate de unde ar proveni. Unele mărturii indirecte afirmă că numele de Pralea ar proveni de la vizitiul familiei Rosetti, Nicolae Pralea. Însă această afirmaţie nu este verosimilă şi nici nu există documente cu privire la o astfel de afirmaţie.

Catolicii din Pralea au fost menţionaţi pentru prima dată în statisticile catolice care se găseşte în "Schematismul Misiunii 1850", sub denumirea de "Praho", având o Biserică şi un număr de 135 de credincioşi.

Data înfiinţării parohiei este recentă; de aproape două decenii. Statisticile demonstrează că Pralea a fost filială a Parohiei Grozeşti mai bine de o jumătate de secol. Din anul 1956, când se înfiinţează Parohia Oneşti, intră sub administrarea acesteia timp de 17 ani. Din anul 1973 Parohia Pralea a fost administrată de Parohia Ştefan cel Mare, pentru ca din anul 1984 Pralea să devină parohie de sine stătătoare. După terminarea construirii casei parohiale în anul 1984, Pralea devine parohie având în administrare filiala din satul Ştefan cel Mare până în anul 1994.

Primul paroh al Parohiei Pralea a fost pr. Anton Dănculesei. Originar din Gherăeşti, născut la data de 3 septembrie 1934, a fost sfinţit preot la Alba Iulia la data de 29 iunie 1965. A murit la 21 mai 2006. El rămâne în inima comunităţii pentru tot ce a făcut în această comunitate Pralea. A construit noua biserică din Pralea, iar după terminarea acesteia a construit "Casa parohială", "Casa tineretului (Casa pelerinului)" şi "Casa preoţilor pensionari (Casa rezidenţială pentru preoţi)".

După moartea părintelui Anton, a fost numit paroh părintele Valerian Enăşcuţ care a activat patru ani. Actualmente paroh este părintele Richard Toth. Şi lor li se cuvin merite deosebite pentru tot ceea ce au făcut în comunitate: modernizarea bisericii, a casei parohiale, a casei tineretului, construirea unei capele mortuare, dar mai ales pentru îngrijirea sufletelor din această comunitate.

Bisericile catoliceDacă la început, datorită numărului mic de credincioşi era suficient un lăcaş de cult cu dimensiuni reduse, mai târziu, datorită creşterii numărului de credincioşi, acest lăcaş a fost reconstruit şi mărit. A avut patru intervenţii până să ajungă la actuala structură.

Prima Biserică catolică din Pralea ar fi fost construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, (între anii 1720-1722) şi a fost sfinţită la 12 septembrie 1722 în cinstea "Sfântul Nume al Sfintei Fecioare Maria", hram ce îl poartă şi astăzi.

A doua biserică catolică datează în jurul anului 1822.

A treia biserică catolică datează din secolul al XX-lea (1940-1978). În anul 1940 a treia reconstituire a bisericii a fost proiectată şi construită de inginerul catolic Iosif Konrad. Cheltuiala şi manopera au fost suportate de comunitate. Acum biserica avea o lungime de 16 m şi o lăţime de 6 m. Din cauza că lucrările au fost făcute "în fugă" întrucât se apropia Cel de-al Doilea Război Mondial, nu s-a ţinut cont de calitatea materialului pentru construcţie, fapt pentru care, biserica nu a rezistat mult timp.

Actuala biserică catolică Săpăturile pentru construirea noii biserici au început în ziua de Buna Vestire a anului 1978, cuprinzând între zidurile ei vechea biserică. Construirea ei a durat aproape un deceniu din cauza sistemului comunist şi a resurselor financiare. Biserica are o înălţime de 31 m, o lăţime de 12 m şi o lungime de 30 m.

În interior, este realizată astfel: pe boltă are zece tablouri pictate. Primele două îl reprezintă pe Isus Mântuitorul; următoarele două apariţiile sfintei Fecioare Maria la Fatima şi la Lourdes; a treia grupă sfânta Tereza de Avila şi sfântul Dominic Savio; iar ultima grupă reprezintă pe sfinţii Cecilia şi Maria Goretti.

Sfinţirea bisericii a avut loc în anul 1999 în ziua de 11 septembrie, în apropierea sărbătorii "Sfântul Nume al Sfintei Fecioare Maria" la care au participat patru episcopi: ep. Petru Gherghel, ÎPS Ioan Robu, ep. Anton Coşa, ep. Florentin Crihălmeanu şi un număr mare de preoţi. În ultimii ani, biserica a fost renovată la interior cât şi la exterior, iar la 12 septembrie 2020, în sărbătoarea hramului, a avut loc consacrarea altarului şi binecuvântarea lucrărilor.

Activitatea pastorală a preoţilor care au slujit în comunitate cât şi rugăciunile poporului au oferit Domnului un număr de cinci vocaţii la sfânta Preoţie şi o vocaţie la viaţa consacrată.

Casa parohialăCasa parohială se află în faţa actualei biserici. Construirea acestei case s-a început după anii 1980 şi s-au terminat după anii 1984. De-a lungul timpului această casă a suferit nişte modificări atât în interior cât şi în exterior.

Casa pelerinuluiIniţiativa acestei case a aparţinut ep. Petru Gherghel. Executant şi responsabil de lucrări a fost pr. Anton Dănculesei. Lucrările au început după anul 1991 şi au continuat până în anul 1999. La ridicarea acestei clădirii au participat şi credincioşii din Pralea.

Este situată în spatele casei parohiale în apropiere de Biserică. La această casă se găseşte şi o capelă. Are patru etaje şi cu o capacitate de 100 de persoane.

Casa rezidenţială pentru preoţiEste o clădire, lângă biserică, ce s-a construit după anul 1997 pentru a oferi un loc preoţilor pensionari ce au activat în această parohie precum şi preoţilor pensionari originari din Pralea. Construcţia s-a terminat în anul 1998 şi a fost sfinţită odată cu actuala biserică.

Capela mortuarăÎncepând cu anul 2014, la iniţiativa credincioşilor catolici din Pralea şi a părintelui paroh Richard Toth, s-a construit şi o capelă mortuară. Ea se află în partea laterală-dreapta a bisericii.

Marian Cazacu