de pr. Ioan Balan
Multe cuvinte. Potop de mesaje. Luciri de idei. Fiecare suflet are propriul dăngănit în iureşul vremii. Sunt locuri umplute de zgomotul neiertătorilor decibeli, iar omenirea caută din ce în ce mai mult acele oaze aducătoare de linişte. Sunt atâtea acoperişuri sub care oamenii trăiesc împreună, pun totul la un loc, dar nu mai trăiesc unii pentru alţii. Totul pentru sine şi atât... Sunt momente în care rudele şi amicii se readună în jurul mesei, televizorul imens tronează pornit pe peretele cel mai mare din încăpere, fiecare stă cu gadgetul lui în lumea proprie, scaunele sunt ocupate, farfuriile sunt pline până la refuz, se aud tacâmurile, dar nu se mai aud inimile. Se ascultă muzică împreună, se aud şi se aplaudă concerte, se dansează pe melodiile cunoscute. Şi este bine, dar inima omului se mai ascultă?
A asculta inima celuilalt reprezintă o formă profundă de empatie, compasiune şi comunicare sinceră, depăşind simpla auzire a cuvintelor. Aceasta implică o deschidere interioară şi o conexiune autentică cu suferinţa, bucuria sau stările emoţionale ale celui de lângă tine. Auzim cuvinte, dar nu mai ascultăm inimi. Nu trebuie să urmezi studii de cardiologie pentru a vrea să stai lângă cel care are bătăi puternice în inimă. Prea adeseori acel "tic-tac" intim al omului se transformă într-un "bubuit" dureros al lacrimilor care vin din profunzimea celor mai grele realităţi. A asculta inima cuiva este un timp preţios pe care îl poţi oferi în orice moment al zilei; şi atunci, acele firimituri de timp devin investiţie pentru veşnicie. Ascultarea inimii este o formă de iubire în acţiune, este puntea care face trecerea de la teorie la practică. Este cel mai frumos cadou pe care îl poţi face cuiva: sentimentul că nu este singur în universul său interior, sentimentul că nu este abandonat uitării, că nu trăieşte izolat pe lume în propriul hazard.
A asculta atent este o formă de respect şi o investiţie în orice relaţie de la inimă la inimă. Aceasta presupune să fii prezent sută la sută, folosindu-ţi nu doar urechile, ci şi inima, mintea şi corpul pentru a absorbi mesajul celuilalt, durerile şi bucuriile sale. Pentru a realiza acest lucru învaţă să cultivi timpul de ascultare, transformând un moment aparent simplu şi trecător într-un spaţiu sacru de conexiune a inimilor. Nu este vorba despre cât timp petreci ascultând, ci despre calitatea intenţiei acelei durate. Pregăteşte-ţi inima pentru a şti să asculţi inima celuilalt!
