de pr. Cristian Diac
Este numele enciclicei pe care Papa Leon al XIV-lea a publicat-o luni, 25 mai, în a doua zi de Rusalii, după ce a semnat-o la 15 mai, dată la care s-au împlinit 135 de ani de la enciclica Rerum novarum a Papei Leon al XIII-lea. Vorbind despre enciclică, Papa Leon a subliniat că "omul poartă în sine o libertate, o interioritate şi o chemare la iubire şi la adorare, pe care nicio maşină nu le poate înlocui sau suprima. Numai cu o astfel de viziune integrală poate fi folosită inteligenţa artificială spre binele tuturor."
Magnifica humanitas îşi propune să vorbească despre grija şi protejarea omului în era inteligenţei artificiale. Textul începe prin cuvintele care dau titlul enciclicei: "Minunata umanitate creată de Dumnezeu se află astăzi în faţa unei alegeri decisive: fie ridică un nou turn Babel, fie construieşte oraşul în care Dumnezeu şi omenirea locuiesc împreună" (nr. 1). Făcând referinţă la două imagini biblice: turnul Babel (cf. Gen 11,4) şi restaurarea Ierusalimului de după exil prin guvernatorul Nehemia (cf. Neh 1-2), Sfântul Părinte sugerează două lumi diferite. Prima e concepută fără Dumnezeu, având ca deziderat "o singură limbă, o singură tehnologie şi o singură direcţie", care să excludă diversitatea şi să impună uniformitatea. A doua ilustrează o lucrare cu Dumnezeu, menită să restabilească legăturile şi să facă din Ierusalim "o comunitate a armoniei", cu recunoaşterea din partea fiecăruia a puterii care vine de la Dumnezeu. De aceea, recomandarea papei este clară: "Să evităm, aşadar, sindromul Babel: divinizarea profitului, care îi sacrifică pe cei slabi; uniformitatea care nivelează diferenţele; pretenţia unui limbaj - chiar digital - care este în stare să traducă misterul persoanei în date şi prestaţie. Acesta este pericolul dezumanizării: să-l excludem pe Dumnezeu din configurarea viitorului şi să-l reducem pe celălalt la un simplu mijloc - o ispită veche şi mereu nouă care ia astăzi o formă tehnică" (nr. 10).
Atenţi la toate aceste caracteristici ale timpului nostru, grija comună pe care trebuie să o avem este aceea de "a rămâne umani şi de a păstra cu iubire umanitatea minunată care ne-a fost oferită şi care s-a manifestat în plinătatea ei în Cristos şi pe care nu o poate înlocui nicio maşină" (nr. 15). Intenţia documentului în ansamblu nu este de a oferi strategii de folosire a inteligenţei artificiale. Papa Leon îşi propune să definească consecinţele sociale şi etice ale folosirii ei şi să scoată în evidenţă cu putere primatul omului înaintea oricărei tehnologii (nr. 97). Căci el singur, spre deosebire de orice inteligenţă, oricât de performantă în funcţiile ei, are un trup, simte durere şi bucurie, se maturizează în relaţii, se defineşte prin iubire, prietenie, responsabilitate etc. (cf. nr. 99). Mai mult decât aceste trăsături strict umane, inteligenţei artificiale îi lipseşte conştiinţa morală, sensul lucrurilor, al evenimentelor, diferenţa dintre bine şi rău. Toate acestea şi procesul lent şi îndelung de maturizare a omului, prin însuşirea atâtor valori îl fac pe om să fie şi să rămână om.
Fără a semnala doar probleme şi a desconsidera valoarea tehnicii avansate, Sfântul Părinte propune cu fermitate trei linii directoare: 1) să se ţină cont de valoarea muncii în contextul major al tranziţiei digitale; 2) adevărul să fie văzut ca un bun comun, aşa încât fiecare să aibă acces la el şi să fie ferit de dezinformare; 3) libertatea să fie protejată de dependenţă şi de comercializare.
Ce ne rămâne de făcut? La finalul enciclicei, papa ne îndeamnă să cultivăm relaţii umane directe şi reale, pentru a nu pierde din vedere "adevărul despre Dumnezeu şi despre om" (nr. 237), aşa încât şi în timpul nostru să fie posibilă o civilizaţie a iubirii.
