de pr. Adrian Blăjuţă
Vestea trecerii la Tatăl a Papei Francisc a marcat întreaga lume, în a doua zi de Paşti din Jubileul Speranţei 2025, după ce, cu o zi înainte, a binecuvântat lumea după tradiţionalul mesaj "Urbi et orbi". S-au transmis mesaje de condoleanţe, au fost decretate zile de doliu şi s-au organizat rugăciuni speciale pentru cel care s-a aflat la cârma Bisericii timp de 12 de ani.
Papa Francisc a trecut la Domnul luni, 21 aprilie, la ora 8.35 [ora României] la vârsta de 88 de ani, în reşedinţa sa de la Casa "Sfânta Marta" din Vatican. Anunţul a fost făcut de cardinalul Kevin Farrell, camerlengo al Camerei Apostolice, care a şi coordonat celebrările şi riturile din zilele următoare.
Conform ritului specific stabilit de Biserica Catolică, simplificat de Papa Francisc în aprilie 2024, trupul neînsufleţit al papei a fost aşezat în sicriu, fiind transferat din capela Casei "Sfânta Marta" în Bazilica "Sfântul Petru" miercuri, 23 aprilie. Ceremonia şi procesiunea au cuprins mai multe momente de rugăciune. Zeci de mii de oameni au salutat cu emoţie şi aplauze trecerea sicriului prin Piaţa "Sfântul Petru". De asemenea, până vineri seară, 25 aprilie, când a avut loc ceremonia de închidere a sicriului, aproximativ 250.000 de pelerini au trecut prin faţa acestuia pentru rugăciune şi un ultim omagiu. În sicriul papei a fost pusă şi medalia călătoriei sale apostolice în România, una dintre medaliile emise în timpul pontificatului Papei Francisc.
Sâmbătă, 26 aprilie, la ora 11.00 [ora României], prima zi a celor nouă zile de doliu, pe esplanada bazilicii a fost celebrată Sfânta Liturghie de înmormântare a Pontifului Francisc, după cum este prevăzut în Ordo Exsequiarum Romani Pontificis. Liturghia de înmormântare a fost prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decan al Colegiului Cardinalilor.
La predică, după ce cardinalul decan a prezentat liniile directoare ale pontificatului Papei Francisc şi după ce a amintit de obişnuinţa papei de a încheia discursurile şi întâlnirile cerând rugăciunea, a spus în final: "Dragă Papa Francisc, acum îţi cerem ţie să te rogi pentru noi şi ca din cer tu să binecuvântezi Biserica, să binecuvântezi Roma, să binecuvântezi întreaga lume, aşa cum ai făcut duminica trecută de la balconul acestei bazilici într-o ultimă îmbrăţişare cu tot poporul lui Dumnezeu, dar în mod ideal şi cu omenirea care caută adevărul cu inimă sinceră şi ţine sus flacăra speranţei."
La sfârşitul solemnei celebrări euharistice au avut loc "ultima recomandare" şi - după Litania tuturor sfinţilor - "rămasul-bun". Cardinalul vicar pentru Dieceza de Roma, Baldassare Reina, a condus rugăciunea Bisericii din Roma. Apoi patriarhii, arhiepiscopii majori şi mitropoliţii Bisericilor mitropolitane "sui iuris" orientale catolice au mers în faţa sicriului pentru rugăciunea Bisericilor orientale. Cardinalul decan a stropit cu apă sfinţită sicriul pontifului răposat şi l-a tămâiat.
Sicriul a fost din nou dus în Bazilica "Sfântul Petru" şi de acolo, printr-o impresionantă procesiune, la Bazilica "Santa Maria Maggiore" pentru îngropare, oficiată în cadru privat de cardinalul camerlengo. Aici şi-a dorit Papa Francisc în testamentul său spiritual să fie îngropat, "mormântul fiind în pământ, simplu, fără ornament deosebit şi cu unica inscripţie: Franciscus". Ultimii care l-au salutat pe papa au fost circa 40 de persoane marginalizate: săraci, emigranţi, persoane fără adăpost, deţinuţi, care aşteptau pe treptele bazilicii mariane.
Aproximativ 250.000 de persoane din lumea întreagă au luat parte la Sfânta Liturghie de înmormântare, alte 150.000 de persoane însoţind trecerea sicriului pe străzile Romei. Printre cei prezenţi, şi mulţi adolescenţi şi tineri care se organizaseră să participe în aceste zile la jubileul lor sau la canonizarea lui Carlo Acutis, care a fost suspendată pentru o dată ulterioară.
La Sfânta Liturghie a înmormântării Papei Francisc au fost prezente peste 130 de delegaţii străine, aproximativ 2.700 de lucrători mass-media, concelebrând circa 4.500 de preoţi, 700 de episcopi şi 225 de cardinali.
Printre oficialităţi, din România, în care această zi a înmormântării a fost decretată ca zi de doliu naţional, au luat parte preşedintele interimar, Ilie Bolojan, premierul, Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban, ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, şi ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, George-Gabriel Bologan. Din partea Bisericii Catolice din România, au luat parte ÎPS Aurel Percă, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, PS Cristian Crişan, episcop auxiliar al Arhieparhiei de Blaj, delegat al cardinalului Lucian Mureşan, ÎPS Gergely Kovács, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iulia, PS Iosif Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timişoara, PS László Böcskei, episcop romano-catolic de Oradea, şi PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea. Din partea Patriarhiei Ortodoxe Române, au luat parte episcopul Iosif, mitropolitul Europei Occidentale, şi PS Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române a Italiei.
Au urmat nouă zile (novendiali) de doliu, cu celebrări euharistice speciale. O dată cu moartea papei, a început aşa-numita perioadă sede vacante (expresie folosită pentru a indica perioada în care Scaunul Apostolic este vacant), apoi s-a stabilit data de 7 mai pentru începerea Conclavului, când cei 135 de cardinali electori, în Capela Sixtină, îl vor alege pe noul păstor al Bisericii.
Doliu în Dieceza de Iaşi
Moartea Papei Francisc a sensibilizat întreaga lume. În comuniune cu întreaga Biserică, şi în Dieceza de Iaşi au fost zile în care s-au făcut rugăciuni şi celebrări speciale pentru Sfântul Părinte. La Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi, în aceste zile, au venit credincioşi pentru a se ruga pentru Papa Francisc, având posibilitatea să scrie un gând în cartea de condoleanţe şi să îşi amintească de întâlnirea cu papa de la Iaşi, şi prin obiectele de mobilier de la această întâlnire, aşezate în catedrală: scaunul, pupitrul şi suportul pentru icoana Sfintei Fecioare Maria de la Cacica. Personalităţi ale vieţii religioase din Moldova şi oficialităţi civile au transmis mesaje de condoleanţe şi şi-au exprimat sentimentele de tristeţe cu privire la moartea papei.
În scrisoarea trimisă miercuri, 23 aprilie, păstorul diecezei a precizat câteva aspecte privind zilele de doliu, stabilind ca clopotele bisericilor să anunţe moartea papei, steagurile diecezei şi al Vaticanului să fie arborate în bernă, iar la toate Liturghiile să fie făcute intenţii speciale pentru Sfântul Părinte.
Joi seară, 24 aprilie, PS Iosif Păuleţ împreună cu credincioşii adunaţi în curtea catedralei din Iaşi s-au rugat misterele de lumină ale Rozariului. În faţa statuii lui Isus, binecuvântată de Papa Francisc în timpul vizitei sale la Iaşi, şi având şi icoana Maicii Domnului înaintea ochilor, o icoană care o prezintă pe Maria ca aceea care dezleagă nodurile, credincioşii s-au rugat pentru odihna veşnică a Papei Francisc. De asemenea, PS Iosif Păuleţ a oficiat o Sfântă Liturghie cu prohod în ajunul înmormântării, vineri, 25 aprilie, pentru suveranul pontif răposat, împreună cu preoţii din Iaşi, în prezenţa autorităţilor civile şi locale, în Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi.
Mulţumind în rugăciune pentru toată dăruirea pastorală şi slujirea pontificală a Sfântului Părinte, îi cerem lui Dumnezeu, "al cărui nume este Milostivire", să îi ofere Papei Francisc răsplata slujitorului credincios pentru tot binele făcut Bisericii şi lumii, iar noi să cinstim amintirea Papei Francisc prin punerea în practică a ceea ce ne-a învăţat!
