(din Scrisoarea pastorală pentru Anul Jubiliar)

Duminică, 29 decembrie 2024, în catedrala din Iaşi, am celebrat Sfânta Euharistie de deschidere a Anului jubiliar la nivel de Biserică particulară. Pelerinajul dinspre Catedrala istorică "Adormirea Maicii Domnului" spre Catedrala nouă "Sfânta Fecioară Maria, Regină", mai încăpătoare şi care a permis o participare activă a poporului credincios, a fost semnul drumului de speranţă care îi uneşte pe credincioşi. Înaintea noastră a mers crucea jubiliară, ancoră a speranţei care nu înşală, şi Evangheliarul, cuvântul Domnului Cristos viu între noi.

După cum ne recomandă Papa Francisc în Bula de convocare a jubileului intitulată Spes non confundit, în timpul Anului Sfânt ne vom strădui ca poporul lui Dumnezeu să poată primi cu participare deplină vestirea de speranţă a harului lui Dumnezeu şi semnele care atestă eficacitatea sa. În acest sens, un loc important pe durata Jubileului îl vor ocupa pelerinajele şi practicile ce intenţionează dobândirea indulgenţelor.

Faptul de a merge împreună într-un pelerinaj, invocând milostivirea lui Dumnezeu, ne aminteşte că împreună suntem un popor peregrin, o familie, care se îndreaptă cu speranţă către Dumnezeu Tatăl. În această peregrinare nu suntem singuri, ci însoţiţi de fraţii şi surorile noastre în credinţă, într-o caravană a fraternităţii şi a speranţei. Trăind credinţa în comuniune cu ceilalţi, simţim că avem o apartenenţă. Suntem ai lui Dumnezeu Tatăl; suntem ai lui Cristos, cel care ne trimite ca discipoli misionari ai săi.

Având în vedere Normele Penitenţiariei Apostolice din 13 mai 2024 privind dobândirea indulgenţelor în timpul Jubileului ordinar din anul 2025, care cer ca printre locurile de pelerinaj sacru, în circumscripţiile ecleziastice altele decât Roma şi Ţara Sfântă, să fie "biserica catedrală sau alte biserici şi locuri sfinte desemnate de ordinariul locului", dând curs apelului din acelaşi document de a se ţine cont "de nevoile credincioşilor, precum şi de oportunitatea de a păstra intact sensul pelerinajului cu toată puterea sa simbolică, capabilă să manifeste nevoia arzătoare de convertire şi reconciliere", prin decretul numărul 3.115, din data de 29 decembrie 2024, am hotărât ca pe durata Anului Sfânt, de la 29 decembrie 2024 şi până la 28 decembrie 2025, următoarele trei biserici să fie considerate locuri jubiliare în Dieceza de Iaşi:

- Catedrala istorică "Adormirea Maicii Domnului" din Iaşi, unde se află şi crucea jubiliară;

- Sanctuarul marian - Bazilica Minor din Cacica;

- Sanctuarul "Fericitul Ieremia Valahul" din Oneşti.

În bisericile menţionate mai sus, va fi posibil să se primească darul indulgenţei jubiliare în condiţiile obişnuite: celebrarea spovezii sacramentale, împărtăşania euharistică şi rugăciunea după intenţiile Sfântului Părinte Papa.

După cum specifică Normele Penitenţiariei Apostolice, credincioşii cu adevărat căiţi care nu vor putea participa la sărbători solemne, pelerinaje şi vizite pioase din motive serioase (cum ar fi, în primul rând, toate călugăriţele şi călugării de clauzură, bătrânii, bolnavii, cei închişi, precum şi cei care, în spital sau în alte locuri de îngrijire, oferă servicii continue bolnavilor), vor putea obţine indulgenţa jubiliară în aceleaşi condiţii dacă, uniţi, în spirit cu credincioşii prezenţi, în special în momentele în care cuvintele suveranului pontif sau ale episcopilor diecezani vor fi transmise prin mijloacele de comunicare socială, vor recita în propria casă ori acolo unde se află din cauza impedimentelor (de exemplu, în capela unei mănăstiri, a unui spital, a unui azil de bătrâni, a unei închisori etc.) rugăciunea Tatăl nostru, Crezul în orice formă aprobată şi alte rugăciuni în conformitate cu obiectivele Anului Sfânt, oferindu-şi suferinţele sau greutăţile vieţii lor.

Indulgenţa jubiliară poate fi obţinută şi prin practicarea faptelor de milostenie şi de penitenţă, prin participarea la misiuni populare, exerciţii spirituale sau întâlniri de formare pe baza textelor Conciliului Vatican II şi ale Catehismului Bisericii Catolice, prin fapte de milostenie corporală şi spirituală, vizitarea fraţilor şi surorilor aflaţi în nevoie sau în dificultate (bolnavi, deţinuţi, bătrâni în singurătate, persoane cu diverse dizabilităţi), prin acte de penitenţă (observarea abstinenţei de la carne vinerea) şi prin fapte cu caracter religios sau caritativ.

În pofida regulii conform căreia se poate acorda o singură indulgenţă plenară pe zi, credincioşii care au făcut actul de caritate pentru sufletele din Purgatoriu, dacă se apropie legitim de sacramentul Împărtăşaniei a doua oară în aceeaşi zi, pot obţine indulgenţa plenară de două ori în aceeaşi zi, care se aplică numai persoanelor decedate. [...]

Invocăm lumina Duhului Sfânt asupra preoţilor care vor însoţi sau primi grupurile de pelerini în bisericile jubiliare, pentru a-i ajuta pe credincioşi să se dispună sufleteşte pentru a putea beneficia de indulgenţe şi a trăi o întâlnire transformatoare cu milostivirea lui Dumnezeu care ne atrage şi ne trimite ca misionari ai săi. [...]

Împreună cu Preasfinţitul Petru Sescu şi cu Preasfinţitul Petru Gherghel, vă transmitem tuturor, dragi confraţi preoţi, dragi persoane consacrate, iubiţi fraţi şi surori în Domnul, mesajul nostru de speranţă şi binecuvântarea noastră, dorindu-ne pentru toate parohiile un An jubiliar rodnic şi binecuvântat.

+ Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi

* * *

La Vatican, noul An jubiliar a fost inaugurat de către Papa Francisc prin deschiderea celor două Porţi Sfinte: una la Bazilica "Sfântul Petru", în noaptea de Crăciun, şi una la Penitenciarul Rebibbia, în ziua de 26 decembrie. Alte două Porţi Sfinte au fost deschise în zilele imediat următoare: pe 1 ianuarie 2025, la Bazilica "Sfânta Maria cea Mare", şi pe 5 ianuarie, la Bazilica "Sfântul Paul din afara Zidurilor". Acestea au fost deschise de cardinalul Rolandas Makrickas, respectiv cardinalul James Michael Harvey, arhipreoţi ai celor două bazilici.

"Isus, Cuvântul veşnic al lui Dumnezeu făcut om, este Poarta deschisă larg; este Poarta deschisă larg prin care suntem invitaţi să trecem pentru a redescoperi sensul existenţei noastre şi sacralitatea vieţii - fiecare viaţă este sacră - şi pentru a recupera valorile fundamentale ale familiei umane", spunea Papa Francisc în tradiţionalul mesaj "Urbi et Orbi" ("Către Cetate şi Lume") din solemnitatea Naşterea Domnului, din ziua de 25 decembrie 2024. Totodată, a subliniat atunci că Isus este cel care "ne aşteaptă în prag, aşteaptă pe fiecare dintre noi, în special pe cei mai fragili".