de av. Mihaela Ciobanu

- Lucia Grămadă (Suceava). "În situaţia în care dorim să împărţim o suprafaţă de teren înscrisă într-un titlu de proprietate eliberat pe numele a cinci fraţi, iar doi dintre aceştia sunt decedaţi, cum putem intra în posesia actelor pentru moştenitori dacă nu cunoaştem adresele acestora şi numele de familie după căsătorie al moştenitorilor? La intabularea terenului înscris în titlul de proprietate sunt necesare actele de stare civilă după toţi titularii înscrişi în act, iar în situaţia în care unii dintre ei sunt decedaţi, trebuie dezbătută succesiunea după aceştia?"

Situaţia prezentată de dv. în cuprinsul scrisorii adresată redacţiei este foarte des întâlnită în practica judiciară şi multe succesiuni nu pot fi dezbătute din cauza refuzului unor moştenitori de a înmâna actele de stare civilă pentru autorii lor sau pentru că nu sunt cunoscute adresele acestora. Din păcate, la acest moment nu există o instituţie care să-i oblige să vă înmâneze actele lor de stare civilă sau să vă furnizeze datele necesare, singura soluţie fiind ca în cadrul unui proces de ieşire din indiviziune, să solicitaţi instanţei de judecată să facă demersuri la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor sau la cel de stare civilă, dar pentru aceasta ar trebui să cunoaşteţi ultimul domiciliu, data naşterii etc. În afara unui proces, instituţiile ce deţin aceste acte nu vă vor elibera, întrucât sunt acte cu caracter confidenţial şi sunt protejate de lege. Având în vedere situaţia descrisă de dv., consider că singura soluţie este să promovaţi un proces de ieşire din indiviziune, iar în cadrul acestui dosar să solicitaţi instanţei să facă demersuri la instituţiile ce sunt abilitate să elibereze aceste informaţii şi înscrisuri. Instanţa de judecată poate să emită adrese la Primăria de la ultimul domiciliu al defunctului, la Camera Notarilor Publici, la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor sau la alte instituţii pentru a comunica actele de stare civilă. Apreciez că primul act pe care trebuie să-l obţineţi este certificatul de căsătorie al fratelui dv., apoi, în baza CNP-ului de pe certificatul de căsătorie, puteţi solicita la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor să vă comunice ultimul domiciliu al fostei cumnate, iar nepoatele să fie citate la adresa indicată pentru mama lor. Cu hotărârea din procesul de ieşire din indiviziune, fiecare coproprietar se va intabula cu bunul care i-a fost atribuit prin sentinţa civilă pronunţată de instanţă.

În ceea ce priveşte intabularea suprafeţei de teren înscrisă în titlu de proprietate, nu aveţi nevoie să fie dezbătută succesiunea după fraţii dv. decedaţi, dar este necesar să depuneţi toate actele de stare civilă cu privire la moştenitorii acestora. De altfel, dv. nu puteţi solicita dezbaterea succesiunii după fraţi (dacă au copii), pentru că nu aveţi calitatea de moştenitor după aceştia, ceea ce înseamnă că din punct de vedere juridic nu aveţi calitate procesuală activă pentru a solicita partajarea bunurilor rămase după ei.

- Ion Cărare (Iaşi). "Pot fi audiaţi ca martori într-un dosar de partaj succesoral copiii reclamanţilor?"

Într-un dosar de partaj succesoral nu pot fi audiaţi ca martori copiii sau alte rude până la gradul al treilea inclusiv, întrucât este interzis de art. 315 din Codul de procedură civilă care prevede:

"(1) Nu pot fi martori:

1) rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;

2) soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul;

3) cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi;

4) persoanele puse sub interdicţie judecătorească;

5) cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă".

Cu toate acestea, în situaţia în care părţile au fost de acord sau au acceptat în mod tacit să fie propuse ca martori aceste persoane, potrivit alineatului 2 al articolului 315, pot fi ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la punctele 1-3.

De asemenea, potrivit art. 316 din Codul de procedură civilă, "În procesele privitoare la filiaţie, divorţ şi alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele şi afinii prevăzuţi la art. 315, în afară de descendenţi."