de Fraţii capucini
Ziua de 27 octombrie este şi va rămâne, pentru noi, fraţii capucini, pentru municipiul Oneşti şi pentru Dieceza de Iaşi o zi istorică. Prin harul lui Dumnezeu şi cu ajutorul binefăcătorilor din ţară şi străinătate, după 34 de ani de sacrificii şi muncă, Sanctuarul diecezan "Fericitul Ieremia Valahul" este sfinţit, iar altarul de jertfă consacrat.
Sfânta Liturghie a fost prezidată de PS Iosif Păuleţ, episcopul nostru de Iaşi. Preasfinţitul a fost însoţit de ÎPS Aurel Percă, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, PS Petru Gherghel, episcop emerit de Iaşi, şi PS Vasile Bizău, episcop greco-catolic de Maramureş. La celebrare au fost prezenţi pr. Roberto Genuin, ministrul general al fraţilor capucini, consilierii generali ai Ordinului, pr. Leon Budău şi pr. Maurizio Placentini, precum şi pr. Gianluca Savarese, ministrul provincial de Napoli. Alături de aceştia a participat un număr mare de preoţi, persoane consacrate, credincioşi catolici şi ortodocşi veniţi din toată ţara.
Piatra de temelie a fost pusă în ziua de 24 iunie 1990 de către părintele Eduard Sechel, de fericită amintire, cel care, la scurt timp după eliberarea de sub puterea comunistă, dintr-o profundă admiraţie faţă de compatriotul nostru, Fericitul Ieremia, beatificat la 30 octombrie 1983, a început construirea acestui măreţ edificiu. Proiectul a fost realizat de către arhitectul profesor Nicolae Munteanu din Iaşi.
Clădirea sanctuarului cuprinde: biserica superioară, cripta, unde este mormântul Fericitului Ieremia, sala de spovezi, capela adoraţiei, sala de cateheză şi conferinţe dedicată pr. Eduard Sechel şi un spaţiu dedicat muzeului şi expoziţiilor.
Începerea lucrărilor a coincis, mai mult sau mai puţin, cu sosirea în România a fraţilor capucini (24 septembrie 1992) Ubaldo Oliviero, Mario Querini şi Vittorio Clemente. Părintele Eduard Sechel s-a ocupat de şantier până în anul 1996. În aceşti ani a fost ridicată zidăria. Odată cu moartea pr. Eduard Sechel în ziua de 3 ianuarie 1996, lucrările au fost continuate de noul paroh Iosif Păuleţ, actualul episcop de Iaşi, până în anul 2001, perioadă în care clădirea a fost acoperită şi s-au construit 27 m din turn. Lucrările au fost preluate de către părintele Ubaldo Oliviero de la 1 mai 2001 până în anul 2023. Cripta sanctuarului a fost terminată şi dată spre folosire din luna mai 2007. În această criptă se găsesc moaştele Fericitului Ieremia care, după un pelerinaj de aproximativ o lună prin ţările care despart România de Italia, dar mai ales prin numeroase localităţi din ţara noastră, au poposit definitiv la Oneşti în ziua de 31 mai 2008. Tot în această zi, prin decretul episcopului de Iaşi, PS Petru Gherghel, biserica a fost declarată "sanctuar diecezan".
Biserica este realizată pe două niveluri. Cripta este simplă şi lineară, totul este orientat spre mormântul Fericitului Ieremia. Lungimea bisericii superioare este de 35 m, lăţimea de 22 m, iar turnul are 46 m înălţime şi este dotat cu 13 clopote electronice şi două ceasuri externe. Întregul simbolism al acestui sanctuar este cuprins în trei puncte: culori, lumini şi linii arhitectonice, care dezvăluie credinţa poporului nostru. Două sunt culorile: maroul şi albul, creând o originală simetrie arhitectonică şi simbolică, sugerând credinţa şi harul. Vitraliul de 54 m2 domină întreaga navă centrală şi spaţiile adiacente. Tabloul îl reprezintă pe Fericitul Ieremia la picioarele unui tron, pe care este aşezată Fecioara Maria, aşa cum s-a întâmplat în apariţia din anul 1608.
Iubit de catolici şi ortodocşi, smeritul frate capucin uneşte, în viaţa sa istorică, Orientul cu Occidentul. Este invocat ca ocrotitor al neamului nostru. A fost ales ca patron al personalului sanitar şi ca protector al emigranţilor.
