de pr. Cristian Diac
Anul 2025 va fi în Biserica Romano-Catolică unul jubiliar. Jubileul în Biserică îşi are rădăcinile în tradiţia biblică a Vechiului Testament şi el era fixat la fiecare al 50-lea an (cf. Lev 25,10). Însă nu fiecărei generaţii îi revenea bucuria de a-l sărbători, din cauza distanţei temporale prea mari dintre jubilee.
Din anul 1475, s-a stabilit în Biserică intervalul de 25 de ani care să ritmeze sărbătorirea lui. La rugăciunea vesperelor din 31 decembrie 2023, Papa Francisc anunţa în Bazilica "Sfântul Petru" iniţiativa unui An al Rugăciunii care să preceadă jubileul anului 2025, aşezat sub tema "Pelerini ai speranţei". Roma şi întreaga creştinătate catolică nu pot găsi o modalitate mai adecvată de a întâmpina Anul Sfânt decât recurgând la rugăciune. Un pelerin al speranţei poate fi numai cel care se antrenează în ceea ce este constitutiv şi vital pentru viaţa Bisericii şi a fiecărui credincios, şi anume rugăciunea.
Anul rugăciunii a început la 21 ianuarie. La rugăciunea Angelus din Piaţa "Sfântul Petru", Papa Francisc a spus că "lunile următoare ne vor conduce la deschiderea Porţii Sfinte prin care vom începe Jubileul. Vă cer să intensificaţi rugăciunea pentru a ne pregăti să trăim bine acest eveniment de har şi pentru a experimenta pe parcursul său puterea speranţei lui Dumnezeu. De aceea, începem astăzi Anul rugăciunii, un an dedicat redescoperirii marii valori şi necesităţii absolute a rugăciunii în viaţa personală, în viaţa Bisericii şi în lume". Chiar din luna februarie a anului 2022, referindu-se tot la acest an, Sfântul Părinte foloseşte o sintagmă sugestivă, vorbind despre o mare "simfonie de rugăciune" care trebuie să cuprindă întreaga Biserică.
Ce înseamnă concret acest lucru? Nu iniţiative pastorale deosebite, deşi ele pot să fie stabilite de Bisericile locale conform sensibilităţii şi uzanţelor proprii. Anul vrea să intensifice rugăciunea pentru a-i conştientiza valoarea, caracterul indispensabil în orice drum de credinţă. El este menit să ne facă să învăţăm cum să ne rugăm în contextul atât de tehnologizat în care ne aflăm, aşa încât ea să nu ne apară fără sens şi ineficace, ci să fie parte din programul nostru cotidian.
În acest sens, ne este propusă drept moto implorarea pe care o exprimă în evanghelie discipolii: "Învaţă-ne să ne rugăm!" (Lc 11,1). Isus a răspuns acestei cereri, oferindu-ne rugăciunea "Tatăl nostru". Nimeni nu poate spune despre sine că este expert în rugăciune şi că viaţa lui spirituală nu ar mai putea cunoaşte vreo îmbunătăţire. Exerciţiul rugăciunii este unul continuu; necesitatea ei, permanentă; valoarea ei, inestimabilă. Pentru a deveni familiari cu marea artă a rugăciunii sunt propuse figuri de sfinţi, care stau ca nişte maeştri în faţa credincioşilor: Tereza a Pruncului Isus, Francisc din Assisi, Tereza de Calcutta. De mare ajutor în cunoaşterea formelor de rugăciune înscrise în tradiţia bimilenară a Bisericii sunt catehezele pe care Papa Francisc le-a ţinut. Un loc eminent în rândul sfinţilor îl ocupă, desigur, Sfânta Fecioară Maria, pe care papa o numeşte "învăţătoare a rugăciunii". De la ea învăţăm "să trăim fiecare zi, fiecare clipă şi fiecare ocupaţie având privirea noastră interioară îndreptată spre Isus". Dicasterul pentru Evanghelizare, căruia îi revine coordonarea acestui an, recomandă, de asemenea, parcurgerea catehezelor despre rugăciune, în număr de 38, pe care Sfântul Părinte le-a ţinut în audienţele sale generale din zilele de miercuri, în perioada 6 mai 2020 - 16 iunie 2021, care pot fi accesate pe site-ul www.ercis.ro al Diecezei de Iaşi.
Răspunzând invitaţiei Bisericii, parcurgem cu toţii lunile acestui an premergător anului de graţie al Domnului 2025, în spirit de rugăciune, alături de Fecioara Maria, cu privirea spre Isus, Mântuitorul lumii şi al fiecărui om.
