de pr. Iosif Antili, vicar episcopal - Secţiunea Cultură Creştină şi Dialog Ecumenic
Simpozionul internaţional de la Iaşi din ziua de 16 mai, intitulat "Catolicii din Moldova - istorie şi perspective", şi-a concentrat atenţia asupra a două aniversări: împlinirea a 140 de ani de la înfiinţarea Diecezei de Iaşi şi împlinirea a 10 ani de la beatificarea episcopului martir Anton Durcovici.
Partea a doua a simpozionului a fost dedicată figurii luminoase a episcopului Anton Durcovici. Conferinţele dedicate acestei teme au evidenţiat o serie de aspecte foarte importante pe care le-aş rezuma în următoarele puncte.
PS Petru Gherghel, episcop emerit al Diecezei de Iaşi, a evocat cu emoţie memoria episcopului Anton Durcovici, aşa cum a fost transmisă în comunitatea sacerdotală în anii grei ai comunismului. Preoţilor le era interzis să menţioneze public numele episcopului Anton Durcovici sau să vorbească despre suferinţele prin care acesta a trecut şi despre moartea sa. Dar memoria sa a rămas vie. Abia după 1989 s-a putut vorbi liber despre viaţa sa exemplară şi despre moartea sa de martir.
Pr. Isidor Iacovici, promotorul cauzei de beatificare a episcopului Anton Durcovici ca postulator al acesteia, ne-a prezentat metodologia unei beatificări. Un proces de beatificare presupune o muncă solidă de documentare, de analiză şi evaluare a datelor. Eforturile comisiei care a lucrat la această cauză au fost încoronate de succes prin recunoaşterea martiriului pentru credinţă de către Papa Francisc la 31 octombrie 2013.
Pr. Alois Moraru, un pasionat cercetător al istoriei catolicilor din Moldova, a reliefat faptul că în spatele evenimentului din 17 mai 2014, când a avut loc beatificarea episcopului martir, a existat o muncă impresionantă, adesea nebănuită, de recuperare a memoriei istorice, de cercetare a informaţiilor existente în arhive, o muncă materializată în dialoguri, conferinţe, cărţi şi nenumărate studii şi articole. A existat o mobilizare exemplară a preoţilor din străinătate şi a celor din ţară, dar şi a multor martori laici, pentru recuperarea acestei venerabile memorii.
Istoricul băcăuan Anton Coşa, specialist în heraldică, şi-a axat intervenţia pe prezentarea stemei episcopale a episcopului Anton Durcovici. Stema episcopală nu este un simplu accesoriu. Heraldica este o veritabilă artă, care exprimă prin stema episcopală viziunea pe care episcopul o are despre misiunea sa. Atât motoul ales de episcopul Durcovici, "Fericit poporul al cărui Dumnezeu este Domnul", cât şi imaginea mielului sunt extrem de semnificative, anticipând vremea persecuţiei şi valoarea sacrificiului în edificarea poporului lui Dumnezeu.
Vorbind despre personalitatea episcopului martir, a fost, de asemenea, evidenţiată luciditatea pe care acesta şi-a păstrat-o în timpul torturilor la care a fost supus pe perioada anchetelor. Deşi maltratările aveau ca scop alterarea facultăţilor cognitive şi volitive ale celui anchetat, în ideea de a-l determina să dea declaraţii în direcţia dorită de anchetatori, episcopul Anton Durcovici şi-a păstrat permanent luciditatea, apărându-şi nevinovăţia, motivându-şi acţiunile de păstor şi condamnând ingerinţele regimului comunist în viaţa Bisericii.
Ce a însemnat momentul beatificării episcopului Durcovici la Iaşi în ziua de 17 mai 2014? Acea zi a fost momentul recunoaşterii publice a faptului că lupta sa decisă pentru libertatea Bisericii şi moartea sa de martir nu au fost în zadar. Iubirea pentru adevăr şi libertate, curajul şi demnitatea sunt valori veşnice. Episcopul Anton Durcovici rămâne pentru noi un exemplu de umanitate, un model de viaţă sfântă şi o figură luminoasă de păstor al Bisericii. Sacrificiul său, ca şi sacrificiile atâtor martori ai credinţei de pe aceste meleaguri, conferă vitalitate spirituală Bisericii noastre moldave, ne dau curaj şi ne amintesc de faptul că suntem purtători ai unei inestimabile moşteniri spirituale. Numai cine îşi cunoaşte trecutul şi poartă mai departe moştenirea spirituală a înaintaşilor are un viitor şi o speranţă.
