de av. Mihaela Ciobanu

• Florentina G. (Roman). "Bunica mea a avut două fiice din prima căsătorie. Bunicul a murit în război, iar bunica s-a recăsătorit şi a mers în casa celui de-al doilea soţ împreună cu fiica cea mică, adoptată de cel de-al doilea soţ. Fiica cea mare s-a căsătorit şi a rămas în casa părintească, stăpânind casa bătrânească şi terenul de aproximativ 0,5 ha. La căsătoria celei de-a doua fiice, bunica mea a declarat în faţa mai multor persoane că cea de-a doua fiică va rămâne pe locul din a doua căsătorie. Au drept urmaşii primei fiice la moştenire când ei au vândut şi dreptul celei de-a doua fiice de la tatăl lor?"

Pentru lămurirea situaţiei juridice prezentată de dv. este necesar să fie verificate actele de stare civilă (certificate de naştere, certificate de deces, certificat de adopţie sau hotărâre de adopţie), precum şi actele de proprietate pentru bunurile care ar fi trebuit să fie împărţite între cele două fiice. Fără verificarea actelor şi fără lămurirea unor aspecte juridice legate de posesia bunurilor, consider că nu poate fi dat un răspuns complet. Doar pe baza informaţiilor furnizate de dv. înţelegem să formulăm următorul răspuns:

Potrivit art. 964 al. 1 din Codul civil, "Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:

a) clasa întâi: descendenţii;

b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;

c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;

d) clasa a patra: colateralii ordinari".

Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel. Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.

De asemenea, conform articolului 975 din Codul civil, 1) Descendenţii sunt copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit. 2) Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase şi vin la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie. Dispoziţiile articolului 964 alin. 2 se aplică în mod corespunzător. 3) În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire. 4) Moştenirea sau partea din moştenire care li se cuvine descendenţilor se împarte între aceştia în mod egal, când vin la moştenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moştenire prin reprezentare succesorală.

Potrivit dispoziţiilor legale invocate, au calitatea de moştenitori după bunica dv. ambele fiice, în calitate de descendenţi, ambele având drepturi egale. În situaţia în care, la momentul decesului bunicii, fiica cea mare era decedată, au calitatea de moştenitori, prin reprezentare succesorală, urmaşii acesteia, fiind aplicabile dispoziţiile 965 şi 966 din Codul civil care prevăd:

Articolul 965: "Prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii".

Articolul 966 al. 1. "Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului".

Pentru a moşteni nu este suficient să ai vocaţie la moştenire, ci este necesar ca moştenirea să fie acceptată în termenul legal de opţiune succesorală care este de un an, dacă decesul a intervenit până la 1 octombrie 2011 (când a intrat în vigoare noul Cod civil) sau de 6 luni, dacă decesul a intervenit până la 1 octombrie 2011.

Acceptarea unei moşteniri poate fi aprobată în mod expres printr-o declaraţie autentică dată în faţa unui notar şi înregistrată în registrul naţional notarial sau în mod tacit, făcând acte de acceptare tacită.

De asemenea, trebuie lămurită problema dacă prima fiică a avut acte de proprietate pentru imobilul pe care bunica l-a dobândit în timpul căsătoriei cu primul soţ, dacă imobilul în care a locuit bunica, după recăsătorire, este proprietatea celui de-al doilea soţ sau este proprietatea ambilor, dacă cea de-a doua fiică a fost adoptată cu acte de către cel de-al doilea soţ etc. În situaţia în care fiica cea mare sau moştenitorii acesteia nu au acceptat succesiunea în termenul legal după bunica dv., atunci pentru aceştia este prescris dreptul de opţiune succesorală şi nu au calitatea de moştenitori. În cazul în care au acceptat moştenirea, atunci urmaşii primei fiice, în funcţie de actele de proprietate, au dreptul să moştenească după bunica cota succesorală cuvenită mamei lor.