de av. Mihaela Ciobanu
• Ana Andrici (Tămăşeni). "Bunica mea a avut două fiice, iar bunicul a murit în război. Bunica s-a recăsătorit, iar fiica cea mare a rămas în casa construită cu primul soţ, iar mama a mers în casa celui de-al doilea soţ. La căsătoria mamei mele, bunica împreună cu cel de-al doilea soţ au hotărât ca ea să rămână în gospodăria lor. Sora mamei mele mai are drept şi la aceste bunuri, în condiţiile în care mama nu a luat nimic de la tatăl său?"
Întrucât în numărul din luna februarie 2024 am răspuns la această întrebare doamnei Florentina G. (Roman) şi nu ne-au fost comunicate alte relaţii pentru a formula un răspuns suplimentar, vă rugăm să consultaţi răspunsul din revista din numărul indicat.
• A. Dumea (Bacău). "Am fost căsătorită 20 de ani cu soţul meu, iar acesta a decedat în urma unui accident. Din căsătoria noastră nu au rezultat copii. Au dreptul fraţii şi surorile soţului meu la bunurile dobândite în timpul căsătoriei, în condiţiile în care noi am locuit în casa moştenită de la părinţii mei?"
Potrivit art. 971 din Codul civil, "Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali. În absenţa persoanelor prevăzute la alin. (1) sau dacă niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate să vină la moştenire, soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire".
În conformitate cu dispoziţiile legale menţionate anterior, fraţii şi surorile soţului au dreptul să vină la moştenirea rămasă după fratele lor. Astfel, în lipsa descendenţilor, la moştenire vor veni părinţii soţului (în situaţia în care şi aceştia sunt în viaţă şi acceptă moştenirea) împreună cu fraţii şi surorile acestuia. Cota succesorală a soţului supravieţuitor, conform art. 972 din Codul civil, în lipsa descendenţilor este de:
- o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (părinţii), cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului (fraţi şi surori);
- o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului.
Fraţii şi surorile defunctului vor moşteni doar bunurile dobândite în timpul căsătoriei de soţi, prin contribuţie comună. În situaţia în care casa în care aţi locuit este moştenire de la părinţii dv., acest bun are caracter de bun propriu şi nu face parte din masa succesorală. Astfel, conform articolului 340 din Codul civil, "nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:
a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;
f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii.
De asemenea, conform art. 974 din Codul civil, "când nu vine în concurs cu descendenţii defunctului, soţul supravieţuitor moşteneşte, pe lângă cota stabilită potrivit art. 972, mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor".
Faţă de situaţia prezentată de dv. şi dispoziţiile legale menţionate, apreciem că imobilul casă de locuit la care faceţi referire nu face parte din masa succesorală, fiind un bun propriu, astfel că fraţii şi surorile soţului dv. nu pot moşteni cotă parte din acest bun, ci doar din imobilele dobândite în timpul căsătoriei care nu au caracter de bun propriu.
